Fall in love with Romania!

The Danube Delta, 500 photos - http://goo.gl/DV42qk

The Danube Delta, video - http://goo.gl/58Pidn

Flickr - http://goo.gl/CR8UED

Panoramio - http://goo.gl/kHzUTI

English and Romanian

- Romania is a masterpiece: a beautiful country and blessed by God! I'm thinking now, far from my house in the spring – that God did, with his love of the father, a blessed country: a land where I awoke to life and me! ... I am sure, that the architect of this infinite Universe loved us: more, gave us a country so beautiful, let us be the only place on the globe where our soul is banished in the feelings of longing, for it is at home! ..Why not handsome my country: Romania? Gardens and orchards in the colors of the mountains rainbow bald in the silence of deep, stone forests with trees that millennial beauty keeps palette used by a magic hand and the Holy hills with thousands of flowers, with lots of colors, what comforts us, encased in orchards with feast of chlorophyll and awakened from the sleep of life of another winter morning, bathed in the Sun brighter and warmwith rivers arising all over the country, to quench the thirst of the Romanian, when the Earth works-toils in the factory or write a poem, because Romania is born poet, singing and joy and yearning, pain and unhappiness, hopes and love...

- Romania is my place of birth; and all Romanians are my brothers. Are my brothers of joy and sorrow, song or tearing, of optimism, of faith and victory ... We are all with us, in our souls, as Windows eyes skyward; and a country called Romanian language, received as a gift from ancestors who planted in the us – as holy and good dowry – sacred flowers, in the words of our language of Latin origin, wherever we live life on this earth and we haven't left the heart to profane and no soul to Tinder, as do we have kept faith in God...

- My Romania is a huge garden 237.500 square kilometers, beautiful, cared for and maintained, through the diligent work of millions of my brothers and sisters, that I feel connected through ancestral lineage and blood, which some latin gave it to God, when we gave her a soul and a belief, and a beautiful language for communication, when I saw the first time Sun land slice what it called the-then my country: Home... 

- From Maramures to Danube Delta and to the Black Sea through Prahova Valley, the landscapes are incredibly beautiful: the mountains who are watching the waters, the plains, the riches of this land and people whose soul is awfully big. You need to know the soul of this nation, a soul who wrote, write and will write history, singing ballads and doina, a soul who cried, laughed, was mocked, suffered and who was joyful. 

The beauty of this country are described in the poems by Eminescu, Alecsandri or IH Radulescu, Fănuş Neagu and other and other great poets and writers.

                           ღ¨˜”°º•.. - - - - - - ..•º°”˜¨ღ

- România mea este o capodoperă naturală: o ţară frumoasă şi binecuvântată de Dumnezeu! Mă gândesc acum-, eparte de casa mea în primăvară – că Dumnezeu a făcut, cu dragostea Sa de Tată, o ţară binecuvântată: o grădină frumoasă pe pământul, unde m-am trezit la viaţă şi eu!… Sunt sigur, că Arhitectul acestui Univers infinit ne-a iubit pe noi: românii mai mult, de ne-a dat o ţară atât de frumoasă, care să ne fie unicul loc de pe lume, unde sufletul nostru nu este surghiunit în sentimente de dor, căci este Acasă!…Ce n-are frumos ţara mea: România? Grădini şi livezi în culorile de curcucubeu, munţi pleşuvi în tăcerea de piatră adâncă, păduri milenare, cu arbori ce păstrează frumuseţea paletei folosită de-o mână măiastră şi sfântă, dealuri cu miile de flori, cu o mulţime de culori, ce ne mângâie privirea, cu livezile îmbrăcate în sărbătoarea de clorofilă şi viaţă, trezite din somnul de iarnă la o altă dimineaţă, scăldată în soarele mai luminos şi mai călduros, cu râurile izvorâte de peste tot cuprinsul ţării, ca să stâmpere setea românului cuprins de hărnicie, când trudeşte pământul, munceşte-n uzină sau scrie vreo poezie, căci românul se naşte poet, cântându-şi bucuria şi dorul, durerea şi nefericirea, speranţele şi iubirea… 

- România mea este locul meu de naştere; şi toţi românii îmi sunt fraţi. Sunt fraţii mei de bucurie şi jale, de cântec sau înlăcrimare, de optimism, de credinţă şi biruinţă… Purtăm toţi, cu noi o casă, în sufletele noastre, cu ochi, ca ferestre spre cer; şi o ţară numită limba română, primită ca dar de la străbunii ce au sădit în noi – ca zestre sfântă şi bună – florile sacre de comunicare, în cuvintele frumoase din limba noastră de origine latină, oriunde ne-am trăi viata pe acest pământ şi nu ne-am lăsat inima să ni se păgânească şi nici sufletul să ni se facă iască, căci ne-am păstrat credinţa în Dumnezeu… 

- România mea este o grădină imensă de 237.500 kilometri pătraţi, îngrijită şi păstrată frumoasă, prin munca harnică a milioanelor de fraţi şi surori ale mele, de care mă simt legat prin neam strămoşesc şi prin sânge latin, ce ni l-a dat Dumnezeu, când ne-a dăruit un suflet şi o credinţă, şi o limbă frumoasă pentru comunicare, când am văzut întâia dată soarele pe felia de glie ce-o numesc de-atunci ţara mea: Acasă… 

- Din Maramures, Moldova, Valea Prahovei, Delta Dunarii si pana la Marea Neagra, peisajele sunt nemaipomenit de frumoase, muntii vegheaza apele, campiile, bogatiile pamantului si oamenii, oamenii al caror suflet este mare, mare de tot. Sufletul acestui popor trebuie sa-l cunoasteti; suflet care a scris, scrie si va scrie istorie, a cantat, canta si va canta balade si doine, suflet care a plans, a ras, a suferit si a fost bucuros. Frumuseţea acestei ţări au scris-o Eminescu, Alecsandri, I.H. Rădulescu, Fănuş Neagu şi alţii, fie in proză, fie in poezii.

Romanian food

Facebook, Romanian food, 13 photos - http://goo.gl/hV8vfC

- Romanian cuisine is a diverse blend of different dishes from several traditions with which it has come into contact, but it also maintains its own character. It has been greatly influenced by Ottoman cuisine, while it also includes influences from the cuisines of other neighbours, such as Germans, Serbs, Bulgarians and Hungarians. Quite different types of dishes are sometimes included under a generic term; for example, the category ciorbă includes a wide range of soups with a characteristic sour taste. These may be meat and vegetable soups, tripe (ciorbă de burtă) and calf foot soups, or fish soups, all of which are soured by lemon juice, sauerkraut juice, vinegar, or traditionally borş. The category ţuică (plum brandy) is a generic name for a strong alcoholic spirit in Romania, while in other countries, every flavour has a different name. In history of Romanian culinary literature, Costache Negruzzi and Mihail Kogălniceanu are the compilers of a cookbook ″200 reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti″ (200 tried recipes, pastries and other household things) printed in 1841. Also, Negruzzi writes in "Alexandru Lăpuşneanu": "In Moldavia at this time, fine food wasn't fashioned. Greater feast could have included few courses. After Polish borş, Greek dishes follow, boiled with herbs floating in butter, after that, Turkish pilaf, and finally cosmopolitan steaks". For 276 years, Romania was under the rules of the Ottoman Empire. Turkish cuisine changed the Romanian table with appetizers made of eggplant, peppers or other vegetables, various meat preparations like spicy chiftele, and the famous mici. The various ciorbe, and vegetables-and-meat stews, such as iahnie, ardei umpluti, and sarmale are also of Turkish (and Arab) influence. The beloved rich (Romanian) tomato salad is a version of the Lebanese dish. And a unique procession of sweets, pastries combining honey and nuts, such as baklava, sarailie (serai-gli), halva, and rahat, which is nowadays used in cakes.

Tropaeum Traiani-Museum

Facebook, 67 photos - http://goo.gl/d4EgYe

Panoramio - http://goo.gl/aVw3Zb

English and Romanian

- The Tropaeum Traiani is a monument in Roman Civitas Tropaensium(site of modern Adamclisi, Romania), built in 109 in then Moesia Inferior, to commemorate Roman Emperor Trajan's victory over the Dacians, in 102, in the Battle of Tapae. Before Trajan's construction, an altar existed there, on the walls of which were inscribed the names of the 3,000legionaries and auxilia (servicemen) who had died "fighting for the Republic". (Latin: Tropaeum from Greek: Tropaion, source of English: "trophy"). Trajan's monument was inspired by the Augustus mausoleum, and was dedicated to the god Mars Ultor in 107/108 AD. On the monument there were 54 metopes depicting Roman legions fighting against enemies; most of these metopes are preserved in the museum nearby. The monument was supposed to be a warning to the tribes outside this newly conquered province. By the 20th century, the monument was reduced to a mound of stone andmortar, with a large number of the original bas-reliefs scattered around. The present edifice is a reconstruction dating from 1977. The nearby museum contains many archaeological objects, including parts of the original Roman monument. Of the original 54 metopes, 48 are in the museum and 1 is in Istanbul. The monument was decorated with a large inscription dedicated to Mars Ultor (the avenger). The inscription has been preserved fragmentarily from two sides of the trophy hexagone, so it could be reconstructed as follows. "To Mars, the avenger, Caesar the emperor, son of divine Nerva, Nerva Trajan, Augustus, who defeated the Germans, the Dacians, great priest, for the 13th time tribune of the plebeians, proclaimed emperor by the army for the 6th time, elected consul for the 5th time, father of our homeland, after defeating the Dacian and the Sarmatian armies." On the monument was a frieze comprising 54 metopes. 48 metopes are hosted in the Adamclisi museum nearby, and one metope is hosted by Istanbul Archaeology Museum, the rest having been lost (There is a reference from Giurescu that two of them fell into Danube River during the transport to Bucharest). 

- Tropaeum Traiani este un monument triumfal roman în Adamclisi, județul Constanța, ridicat în cinstea împăratului romanTraian între anii 106-109 d.Hr. pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor în anul 102 d.Hr. Acesta a fost reconstituit în 1977, după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat în ruine. În muzeul adăpostit în interiorul acestuia se găsesc părți din monumentul original. Construcția este situată în regiunea podișului Negru Vodă, lângă comuna Adamclisi, la 60 km sud-vest de Constanța, pe drumul național Călărași - Constanța. Tropaeum Traiani este unul dintre cel mai importante monumente antice de pe teritoriul României. Primele săpături au fost întreprinse începând cu anul 1882 de către Grigore Tocilescu. Monumentul, în varianta în care a fost reconstituit de către arheologi, este alcătuit dintr-un soclu cilindric, care are la bază mai multe rânduri de trepte circulare, iar la partea superioară un acoperiș conic, cu solzi pe rânduri concentrice de piatră, din mijlocul căruia se ridică suprastructura hexagonală. La partea superioară se află trofeul bifacial, înfățișând o armură cu patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captive. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele în basorelief, care alcătuiesc coronamentul nucleului circular. Ansamblul, din care făcea parte monumentul, mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereți se aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldați romani căzuți probabil în lupta de la Adamclisi, și de asemena un mausoleu, cu trei ziduri concentrice, în care se pare că a fost înmormântat comandantul (praefectus castrorum), care, cu prețul vieții sale, a decis victoria din anul 102. La 2 km vest de monumentul triumfal a fost întemeiată de Traian cetatea romană Tropaeum Traiani, care este menționată în inscripții pentru prima dată ca municipiu în anul 170.

Bran Castle

English and Romanian

- Bran Castle, situated near Bran and in the immediate vicinity of Braşov, is a national monument and landmark in Romania. The fortress is situated on the border between Transylvania and Wallachia, on DN73. Commonly known as "Dracula's Castle" (although it is one among several locations linked to the Dracula legend, including Poenari Castle and Hunyad Castle), it is marketed as the home of the titular character in Bram Stoker's Dracula. There is, however, no evidence that Stoker knew anything about this castle, which has only tangential associations with Vlad III, voivode of Wallachia, the putative inspiration for Dracula. As discovered by the Dutch author Hans Corneel de Roos, the location Bram Stoker actually had in mind for Castle Dracula while writing his novel was an empty mountain top, Mount Izvorul Călimanului, 2,033 m high, located in the Transylvanian Kelemen Alps near the former border with Moldavia. The castle is now a museum open to tourists, displaying art and furniture collected by Queen Marie. Tourists can see the interior individually or by a guided tour. At the bottom of the hill is a small open air museum park exhibiting traditional Romanian peasant structures (cottages, barns, etc.) from across the country. In 1212, Teutonic Knights built the wooden castle of Dietrichstein as a fortified position in the Burzenland at the entrance to a mountain valley through which traders had travelled for more than a millennium, but in 1242 it was destroyed by the Mongols. The first documented mentioning of Bran Castle is the act issued by Louis I of Hungaryon November 19, 1377, giving the Saxons of Kronstadt (Braşov) the privilege to build the stone citadel on their own expense and labor force; the settlement of Bran began to develop nearby. In 1438–1442, the castle was used in defense against the Ottoman Empire, and later became a customs post on the mountain pass between Transylvania and Wallachia. It is believed the castle was briefly held by Mircea the Elder of Wallachia during whose period the customs point was established. The Wallachian ruler Vlad Ţepeş (Vlad the Impaler) 1448–1476 does not seem to have had a significant role in the history of the fortress, although he passed several times through the Bran Gorge. Bran Castle belonged to the Magyar Kings but due to King Vladislas II’s failure to repay loans, the city of Brasov gained possession of the fortress in 1533. Bran played a militarily strategic role up to the mid-18th century.

- Castelul Bran este un monument istoric și arhitectonic, situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Brașov. Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noimebrie 1377 în Zvolen confirmăsașilor din Scaunul Brașovului (totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala și cu meșterii lor, o nouă cetate de piatră la Bran (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare). Cu această ocazie, regele promite brașovenilor că, dacă Țara Românească va ajunge "în mâinile noastre", atunci vama va fi mutată de la Rucăr (Ruffa Arbor) la Bran. Referința din textul documentului din 1377 cu privire la o "nouă cetate de piatră", permite deducția că fortificația de piatră, ce urma să fie edificată pe acest loc, a fost precedată de o întăritură de graniță mai veche. Această cetate, probabil din lemn, va fi fost ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225. Ea este atribuită magistrului Theodorikus. În secolul al XIII-lea teritoriul cetății Bran a fost supus jurisdicției comitatului regal de Alba Iulia. În anul 1395 Sigismund de Luxemburg, împărat german și rege al Ungariei, a folosit castelul Bran ca bază strategică pentru o incursiune în Țara Românească, în urma căreia l-a îndepărtat pe voievodul Vlad Uzurpatorul, rivalul lui Mircea cel Bătrân, vasalul său. În 1407 Sigismund îi acordă lui Mircea stăpânirea castelelor Bran (fără domeniul aferent) și Bologa. Branul rămâne sub autoritatea Țării Românești până în 1419. În anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Brașovului în cea a coroanei Ungariei, care a finanțat lucrările de fortificare și de extindere. În 1498 cetatea Branului a fost închiriată de regalitatea maghiară către scaunul Brașovului. În 1920, Consiliul Orășenesc Brașov a donat Castelul Bran reginei Maria a României, în semn de recunoștință față de contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a amenajat și l-a lăsat moștenire fiicei ei,principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. După expulzarea din țară a familiei regale, în 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, fiind abandonat și devastat. Castelul s-a redeschis apoi vizitelor publice în 1956, fiind parțial amenajat ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993.

Pastele-Romanian traditions

Paştele-Romanian traditions, 71 photos - http://goo.gl/vN0h0U

 - Paștele este o sărbătoare religioasă creștină anuală ce comemorează învierea lui Iisus Hristos - conform tradiției creștine - Fiul lui Dumnezeu, care a biruit moartea. Paștele este sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creștin, urmată de Crăciun. Primele 2 zile de Paști sunt recunoscute ca zile libere în majoritatea țărilor de tradiție creștină (inclusiv România), cu excepția notabilă a Statelor Unite, unde este sărbătorită doar duminica Paștelui, nu și lunea Paștelui. Paștile creștine au loc nu departe în calendar de sărbătoarea Paștelui evreiesc - Pesah, care comemorează Exodul, pentru că se crede că Iisus a înviat în zilele în care se ținea această festivitate. Paștele sunt sărbători a căror dată este variabilă, pentru că nu corespunde unei date fixe din calendarul gregorian (care urmărește mișcarea Soarelui și schimbarea anotimpurilor). De fapt, ele sunt bazate pe calendarul lunar, ca și pe cel utilizat de iudei. După primul sinod de la Niceea din 325, s-a decis ca Paștile să fie sărbătorite duminica de după a 14-a zi din prima lună lunară din primăvară (teoretic, prima duminică după o lună plină, începând cu data echinocțiului de primăvară). În sfârșit, toate Bisericile acceptă metoda de la Alexandria, care plasează echinocțiul din emisfera nordică pe 21 martie (poate apărea două zile mai devreme sau mai târziu), data lunii pline fiind determinată după ciclul metonic. O problemă care a apărut mai târziu este diferența de practică dintre Bisericile apusene și răsăritene. Primele au adoptat calendarul gregorian pentru a calcula data Paștelor, iar ultimele calendarul iulian. Există totuși un număr însemnat de biserici răsăritene ce folosesc calendarul gregorian. A fost propusă o reformă pentru metodologia de calculare a datei Paștilor prin summitul de la Alep, (Siria), din 1997. Aceasta ar fi permis eliminarea diferențelor de dată între bisericile occidentale și orientale; reforma ar fi trebuit să intre în vigoare în 2001, dar a eșuat. Calculul datei de Paște este cunoscut sub numele de păscălie (lat. computus). În timp au apărut pe lângă metodele tradiționale și unii algoritmi, precum cel realizat de matematicianul Carl Friedrich Gauss.

 - Pasca (pe limba ebraică "mața" מצה) se face dintr-un aluat nedospit, obținut dintr-un amestec de apă și una din cele cinci cereale: grâu, secară, orz, ovăz sau alac. În tradiția evreiască pasca e poreclita "pâinea săracilor" לחם עוני, din cauza faptului că evreii săraci continuaus-o mănânce și după Paște. Cartea Exodului povestește că evreii au plecat în mare grabă din Egipt și n-au avut timp să-și pregătească pâine dospită. În amintirea acestui eveniment, evreii mănâncă timp de opt zile numai pască (în loc de pâinea dospită obișnuită). Obiceiul de Paște de a mânca miel și pască este legat de ritualul pascal evreiesc. În datina ebraică, mielul se mănâncă ritual cu azimă (pâine nedospita) și cu ierburi amare (maror pe ebraică מרור), pentru a aduce aminte de greutățile îndurate în robia egipteană. La Cina cea de Taină, Isus și apostolii au mâncat miel după ritualul evreiesc, iar azima este reprezentată de pască. Pentru creștini, mielul, pasca și vinul sunt simboluri cu noi semnificații: Mielul este Isus Hristos, care își accepta sacrificiul. Pasca frântă și vinul turnat semnifică sacrificiul christic. Pasca este preparată în ajunul Învierii. Adevărata pască este aceea care se taie în bucățele mici, se pune în pachețele și se duce la biserică pentru a fi sfințită. Bucățile de pască sunt duse acasă și păstrate pentru a-i face pe credincioși părtașii binecuvântării lui Dumnezeu, având puterea de a alunga bolile și necazurile.