luni, 18 mai 2015

Moara lui Assan

Facebook, 100 photos - https://goo.gl/Nxb73Z

Moara lui Assan, construită în anul 1853, este prima moară cu aburi din România. Moara se află în București, în zona Obor-Lizeanu. În prezent, se află într-un stadiu avansat de degradare. Moara lui Assan este clasificată în evidențele Ministerului Culturii și Cultelor ca fiind monument istoric de valoare națională și face parte din patrimoniul industrial.
Moara a fost întemeiată de negustorii George Assan (1821–1866) și Ion Martinovici (1820–1882).
Recent, ansamblul de clădiri a suferit două distrugeri semnificative: în mai 2008, un incendiu care a ars 90% dintr-un corp secundar al fabricii și în ianuarie 2012, prăbușirea acoperișului și a unui perete din corpul principal ca urmare a furturilor susținute de materiale din structura de rezistență a clădirii, posibile din cauza faptului că situl nu este supravegheat.

Construcția Morii Assan a fost realizată în anul 1853, pe un teren cumpărat de Gheorghe (George) Assan de la Epitropia Ghica, proprietatea extinzându-se apoi prin achiziționarea de terenuri de la locuitorii din jur. Moara a fost ridicată într-o perioadă când în București nu exista nici măcar o singură fabrică de cărămida. Ca fapt divers, prima fabrică de cărămidă s-a înființat abia în anul 1855 de către serdarul Ioan Filipescu, undeva în zona Elefterie. Utilajele pentru moară au fost aduse de la Viena, de la firma „Siegel”, transportul acestora pe Dunăre și apoi pe distanța Giurgiu-București durând aproape o lună de zile. În anul 1865, George Assan se desparte de asociatul său și rămane singurul proprietar al fabricii. După moartea lui, în 1866, conducerea întreprinderii a rămas soției sale, Alexandrina, care o lasă apoi în anul 1884 celor doi fii, Basile și Gheorghe, care își făcusera studiile în străinatate. În 1894 a fost înființată de către aceștia o nouă secție de lacuri și culori, iar moara măcina la acea dată 7 vagoane de grâu în 24 de ore. În 1895 existau în București încă nouă mori cu aburi afară de moara Assan.

Construcția propriu-zisă a fost realizată folosind constructori și meșteri nemți. La data respectivă, construcția unui cos al fabricii a fost oprită când atinsese înalțimea de 10 metri, fiind considerată prea mare. După plata unor compensații către primărie, coșul a fost ridicat până la înălțimea proiectată de 26 de metri. În registrele comerciale, Moara lui Assan era înregistrată ca «Societatea Anonimă „Fabricile Assan”» pentru industria și comerțul făinii, uleiurilor vegetale, lacurilor, culorilor și altor produse similare". De-a lungul timpului, moara cu abur de la Obor a fost botezată de locuitorii Bucureștiului sub diverse forme: Moara lui Assan, Moara cu valțuri, Moara de foc sau Vaporul lui Assan. În anul 1903 a fost sărbătorită o jumatate de secol de la înființare și cu acest prilej s-au mai adăugat câteva construcții, iar la clădirea principală în vârful turnului s-a pus un ceas mare, având dedesubt, în cifre de bronz, mari și vizibile de departe, anii 1853 - 1903. Ceasul lui Assan, care funcționa exact, a fost zeci de ani măsurătorul timpului pentru toți oamenii din cartierul Obor-Colentina. În 1903 se construiește un nou siloz de grâne, care a fost la acea dată cea mai înaltă clădire din București - 41 metri înalțime, 28 de silozuri (magazii) și două etaje sub ele având capacitatea de înmagazinare de 700 vagoane. Materialul folosit a fost lemnul (pentru conservarea grânelor) izolat într-un ambalaj de beton la fund și zidarie pe laturi (pereți din scânduri de la Sinaia și Azuga, puse pe lat și bătute în cuie - 50 de vagoane de scânduri și un vagon de cuie), iar acoperișul era de fier. După 1903, moara Assan a fost dotată cu energie electrică, având uzină proprie, iar în luna iunie 1930 a fost transformată în Societate Anonimă pe acțiuni sub denumirea „Fabricele Assan”, care cuprindeau patru industrii diferite: măcinarea cerealelor, uleiuri vegetale, lacuri și culori, săpunuri și chit. Înainte ca moara să fie transformată in societate anonimă, frații Assan aveau 33 de lucrători iar în ianuarie 1946, după război, fabrica avea 400 de funcționari și lucrători. Fabrica a fost permanent adusă la zi cu cele mai noi utilaje și tehnologii, frații Assan fiind interesați de tot ceea ce e mai nou și mai bun în domeniul industrial, făcând numeroase călătorii în toata lumea în acest scop.

Moara lui Assan are adresa cadastrală în București, sector 2, strada Halmeu nr. 25 (fostă Silozului). Numeroasele construcții din cadrul ansamblului sunt vizibile din: zona Obor, parțial de pe străzile Halmeu, Vaporul lui Assan, Reînvierii, Lizeanu, Baniței, dar și de pe Șoseaua Ștefan cel Mare. Proprietatea Moara Assan a avut inițial o suprafață de 5,41 hectare. Din cauza construcțiilor din zonă, a blocurilor construite înainte de 1990, suprafața ansamblului a ajuns la 4,7 hectare. După ianuarie 1990, mai multe clădiri (silozuri, depozite, hale) din cadrul complexului Moara lui Assan au fost vandalizate și apoi demolate ilegal. Clădirea centrală a ansamblului, moara propriu-zisă construită din cărămidă și având arhitectura unei cetăți medievale, cu diverse ornamente a rămas nedemolată, dar într-o stare critică, turnulețele clădirii fiind încă vizibile.
Publicat de la Niciun comentariu:

FESTIVALUL LUMINII - PARCUL CAROL


Facebook, 50 photos - https://goo.gl/m65pri

Într-o lume în care timpul nu ne mai este aliat, ci inamic de multe ori și nu mai are răbdare cu noi, avem nevoie de o asigurare că nu ne-am pierdut în totalitate latura umană. Astfel, căutăm mereu fericirea în lucrurile mărunte, dar pline de semnificație.

Din acest motiv Cercetașii României au hotărât ca anual, timp de câteva ore, să le amintească membrilor comunității locale de bucuria lucrurilor mărunte și împreună cu partenerii lor să transforme oraşele în care trăiesc într-un spațiu magic, în care fiecare dintre noi să redevină copil și să descoperim ca tineri sau adulți, lucrurile care ne fac mai fericiți.

Festivalul Luminii este un eveniment național sincron, organizat anual de către membrii Organizației Naționale “Cercetașii României” și tinerii voluntari locali. În anul 2015, festivalul ajunge la cea de-a 11-a ediție, și se va desfășura la nivel național pe toată durata lunii mai.

Ideea a apărut…
Ideea a apărut în anul 2004, când câțiva cercetași din Cluj-Napoca au încercat să le amintească oamenilor de fumusețea lucrurile mărunte din viața lor. Unindu-și forțele au realizat prima ediție a evenimentului, intitulat atunci Seara Viselor Împlinite, când clujenii prezenți au așezat, pe lacul din Parcul Central, aproximativ 200 de cutiuțe confecționate din hârtie, cu lumânări aprinse înăuntru, trimițând odată cu ele și visele lor, cât și dorința de a deveni realitate. De atunci, festivalul a continuat, în fiecare an,cu denumirea de Festivalul Luminii, iar din 2008 a devenit eveniment național, fiind organizat sincron de mai multe centre locale.

De ce?
Festivalul Luminii este organizat în fiecare an în mai multe locații din România, cu scopul de a crea un spațiu liniștit, de deconectare a participanților de la agitația vieții de zi cu zi și de a-și aminti că lucrurile mărunte din jurul lor le pot face clipa, ziua și viața mai bune. Pentru noi, acest eveniment este unul din modurile prin care putem să dăm ceva înapoi comunității pentru sprijinul care ni-l oferă, dar și un proiect în care se pot implica activ toți membrii noștri și, desigur, voluntarii externi. În același timp, Festivalul Luminii contribuie la atingerea obiectivelor educaționale pe care le avem pentru cercetașii noștri.

Fiecare eveniment și activitate pe care le derulăm la cercetași, are ca prim scop dezvoltarea pe plan personal a celor care o organizează. La Festivalul Luminii sunt implicate toate ramurile de varstă, de la cei mai mici (lupișori), la cei mai mari (seniori și lideri). În urma festivalului, pe lângă prietenii, cercetașii sunt mai bogați în abilități și competențe de lucru în echipă, de planificare, de management al timpului și al echipei, de fundraising și de advertising. Toate acestea le vor putea folosi pentru proiectele următoare și le vor putea transfera în multiple alte domenii (de la cel școlar, la cel profesional).

Dacă pentru comunitate, Festivalul Luminii este un prilej de relaxare și de bucurie, iar pentru cercetași este o bună ocazie de a se dezvolta, pentru partenerii noștri, festivalul aduce șansa implicării într-un proiect de amploare care ajunge să impacteze zeci de mii de persoane din toate colțurile țării.
Publicat de la Niciun comentariu:

Lacul Buftea sau Raul Colentina

Facebook, 50 photos - https://goo.gl/CEc70U

Blog - Lacul Buftea este un lac antropic amenajat pe râul Colentina. Este situat în Câmpia Vlăsiei, în apropiere de localitatea Buftea, județul Ilfov, la circa 20 km nord București.
Lacul Buftea este situat la altitudinea de 106 m, are o lungime de 7 km, o suprafață de 307 ha și adâncimea maximă de 8 m.
Lucrările de amenajare a lacului Buftea au avut loc prin anii 1935-1937, în acest scop fiind necesară executarea unor diguri de circa 4 m înălțime, cât urma să se ridice nivelul apei. În apropierea albiei lacului era o mănăstire din secolul al XVI-lea, declarată monument istoric, iar în jurul bisericii era un cimitir care a fost mutat pe un alt amplasament. Biserica are ziduri aproape de 1 m grosime, astfel că a putut să fie salvată, fiind ridicată cu 3, 5 m pe verticală, folosindu-se pentru aceasta plăci de beton armat introduse sub temelie și pompe hidraulice puternice.
Lacul Buftea este conceput ca lac compensator, care asigură umplerea cu apă a lacurilor de pe raza Municipiului București în perioada februarie - martie, în vederea pregătirii pentru agrement și, prin debit suplimentar, primenirea apei din acest lacuri, în scopul evitării fenomenului de înflorire a vegetației subacvatice.
Râul Colentina este un curs de apă din Muntenia.
Râul Colentina, care izvorăște din dealurile Târgoviștei, din zona Șotânga-Doicești, parcurge un traseu de 101 km, dintre care 37,4 km pe aria Municipiului București.
Cursul apelor sale străbate: județul Dâmbovița, județul Ilfov, municipiul București și se varsă în râul Dâmbovița, în dreptul localității Cernica.
Pe acest râu, din amonte spre aval în sistem de “salbă”, între Buftea și Cernica au fost amenajate 15 lacuri, din care 10 lacuri pe teritoriul administrativ al municipiului București.
Astfel, pe râul Colentina a fost creat Lacul Buftea, situat în Câmpia Vlăsiei, în apropiere de localitatea Buftea, județul Ilfov, la circa 20 km nord București.
În aval, de-a lungul văii Colentina a fost creată, începând cu anul 1933, o salbă de lacuri antropice, care constituie principalele zone de agrement ale zonei de nord a municipiului București.
În 1933 au început lucrările pentru realizarea lacului rezervor de la Buftea și a lacului Herăstrău, lucrări finalizate în 1936. Lucrările au fost foarte ample, doar în cazul lacului Herastrău fiind deplasați 1.500.000 m³ de pământ. În 1936 pentru a compensa debitul râului Colentina au fost începute lucrările la barajul Bilciurești (pe râul Ialomița) și canalul de aducțiune Ghimpati. În același an a început amenajarea lacurilor Floreasca și Băneasa. În 1970 s-a terminat de amenajat toată salba de lacuri de pe râul Colentina, așa cum există în prezent.
Sectorul de râu pe care sunt realizate aceste lacuri antropice are o lungime de aproximativ 56 km și o cădere de circa 49 m, amenajată într-o cascadă de 15 lacuri cu o suprafață totală de 1500 ha și un volum util total de 44 milioane m³.


Din amonte spre aval se înlănțuie următoarele lacuri:
Lacul Grivița (80 ha),
Lacul Băneasa (40 ha — pe malul acestuia funcționează o bază de tratament cu ape geotermale),
Lacul Floreasca (70 ha),
Lacul Tei (80 ha — aici există un complex sportiv studențesc),
Lacul Plumbuita (55 ha),
Lacul Colentina (29 ha),
Lacul Fundeni (123 ha),
Lacul Pantelimon II (260 ha — pe malul acestui lac se află complexul hotelier „Lebăda”),
Publicat de la Niciun comentariu:

joi, 7 mai 2015


Publicat de la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)