Lake and Vidraru Dam

Facebook, 160 photos - http://goo.gl/g8TMd1

English and Romanian
- Lake Vidraru is an artificial lake in Romania. It was created in 1965 by the construction of the Vidraru Dam on the Argeş River. It lies in the shadow of the Făgăraş Mountains. A village lies submerged at the bottom of this lake. Vidraru Lake is a lake, with 465 million cubic metres of water, with a length of 10.3 km and a width of 2.2 km, thus accumulating a total area of 870 hectares and maximum depth of 155 metres. Underground power station is situated in massive Cetatuia to a depth of 104 metres and can provide annual energy production of 400 GWh.
- Vidraru Lake is a reservoir lake created in 1965 on the Arges River for electricity production. Situated between the mountains and the Massif Ghitu brow, lake gathers the waters of rivers Capra, Buda and several direct tributaries (River Lady, and Valsan Cernatul, topology, Valea lui Stan and clear), with a total flow of about 5.5 m3 / s .
- The total area of the lake is 893 ha, length of 10.3 kilometers, maximum width of 2.2 km in the Wolf Valley – mantis and a circumference of 28 km. Maximum water depth is 155 m high curved dam near 166 m with a length of 307 metres crown. Water volume is 465 million m³. The normal retention is 830.00 metres above sea level (mdM). Vidraru dam construction took five years and a half starting in 1960 . For this achievement, it took 42 km of underground tunnels were excavated 1.768 million m3 of rock, of which about 1 million underground bands have 930,000 m3 of concrete of which 400,000 m3 underground and also were installed 6300 tonnes of electromechanical equipment.

- On completion it was located, measured in height, approximately the 8th place in Europe and ranked 20th in the world. On Lake Vidraru can practise extreme sport of bungee jumping In an average hydrological year, Vidraru hydroelectric power plant located underground, can produce approximately 400 GWh of electricity. It has an installed capacity of 220 MW.
- The town of Curtea de Arges coming to DN1 (Cartisoara village, SB), the road passing through hydropower plant to Vidraru the dam, followed by right lake is spectacular Vidraru Transfagarasan (DN7C). Mount Plesa was famous statue of Prometheus by lightning in his hand, a symbol of electricity. Only a few hundred metres of the dam tourists can go to the House Argeseana “and the pier where the practice of leisure boat racing.

- Lacul Vidraru este un lac de acumulare, creat în anul 1965 de Barajul Vidraru în județul Argeș, pe râul Argeș, pentru producția de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor. De asemenea, lacul si instalațiile adiacente sunt folosite pentru recreere, turism și sporturi. Situat între Munții Frunții și Masivul Ghițu, lacul adună apele râurilor Capra, Buda și ale câtorva afluenți direcți (Râul Doamnei, Cernatul și Vâlsanul,Topologul, râul Valea lui Stan și Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 m3/s.
- Suprafața totală a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lațimea maximă de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugărița și o circumferință de 28 km. Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mł. Nivelul normal de retenție este de 830,00 metri deasupra nivelului mării (mdM).

- Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani și jumătate începând în anul 1960. Pentru această realizare au fost necesare 42 km de tunel subteran, au fost excavate 1.768.000 de m3 de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s-au turnat 930.000 m3 de beton din care 400.000 de m3 în subteran și, de asemenea, au fost instalate 6300 de tone de echipament electromecanic.
- La data de finalizare aceasta s-a situat, masurat la înălțime, aproximativ pe locul 8 în Europa și pe locul al 20-lea în lume. Pe Barajul Vidraru se poate practica sportul extrem de Bungee jumping. Într-un an hidrologic mediu, uzina de energie hidroelectrică Vidraru amplasată subteran poate produce energie electrică de aproximativ 400 GWh. Ea are o capacitate instalată de 220 MW. De la orașul Curtea de Argeș venind spre DN1 (comuna Cărțișoară, SB), drumul care trece prin față uzinei hidroenergetice Vidraru, pe baraj, urmat prin dreapta lacului Vidraru este spectaculosul Transfăgărășan (DN7C).

Poienari Fortress

Facebook - 160 photos - http://goo.gl/GSxfgm
National Geographic - http://goo.gl/tdvHck
Panoramio - http://goo.gl/0lkq8E
Flickr - http://goo.gl/rNf60n


Transfagarasan Night, 10 photos -https://goo.gl/AAJU3b
Transfagarasan, Balea Lake, 180 photos -https://goo.gl/77SHdT
Transfagarasan, Balea Lake to Caltun Lake, 150 photos - http://goo.gl/B5gbEV
Vidraru, Transfagarasan, Balea lac, 150 photos - http://goo.gl/oek94K
Vidraru, Transfagarasan, Balea lac, 250 photos - http://goo.gl/lB1yQ1
Vidraru, Tunnel, Transfagarasan, Balea, 400 photos - http://goo.gl/zKQ1fq
Transfagarasan, Balea Lake, Caltun Lake, 5 photos - http://goo.gl/TrUQzi
Facebook - 160 photos - http://goo.gl/GSxfgm
Facebook, 30 photos - http://goo.gl/eXfN6r
YouTube, video - http://goo.gl/QEy5EY
YouTube, video - http://goo.gl/9CZsfN
YouTube - http://goo.gl/1UJvhs
Panoramio - http://goo.gl/g44Qi9
Panoramio - http://goo.gl/0lkq8E
Flickr - http://goo.gl/QrXM9M
Flickr - http://goo.gl/rNf60n
Blog - Chalet and Lake Balea - http://goo.gl/cwt10X
Blog - Caltun Lake and Negoiu peak - http://goo.gl/nMShfg
Blog - Vidraru Lake - http://goo.gl/R3PiwV
Blog - Vidraru Dam - http://goo.gl/HuKLis
Blog - The statue of Prometheus - http://goo.gl/e1hoCm
Blog - Poenari Fortress - http://goo.gl/OL05Tp

English and Romanian - wikipedia
- Poenari Castle, also known as Poenari Citadel is a ruined castle in Romania, notable for its connection to Vlad III the Impaler. The castle is located on a cliff, on the West side of the Transfăgărăşan road in Argeş County (Căpățânenii Pământeni village of the Arefu commune) on a canyon formed on the Argeş River valley, close to the Făgăraş Mountains.
- Poenari Castle was erected around the beginning of the 13th century by the rulers of Wallachia. Around the 14th century, Poenari was the main citadel of the Basarab rulers. In the next few decades, the name and the residents changed a few times but eventually the castle was abandoned and left in ruins. However, in the 15th century, realizing the potential for a castle perched high on a steep precipice of rock, Vlad III the Impaler repaired and consolidated the structure, making it one of his main fortresses. Although the castle was used for many years after Vlad's death in 1476, it eventually was abandoned again in the first half of the 16th century and was in ruins by the 17th century. Due to its size and location, control of the castle was difficult to take, even by natural forces. However, in 1888, a landslide brought down a portion of the castle which crashed into the river far below. Nonetheless, the castle was slightly repaired and the walls and its towers still stand today. To reach the castle, visitors need to climb 1,480 steps.
- During the Communist era in Romania, foreign visitors sometimes spent the night inside the castle ruins. Claims that the Poenari Castle would be the "real" Castle Dracula as featured in Bram Stoker's famous Dracula novel have no basis in Stoker's book. Stoker never heard of the Poenari Castle. It is ca. 200 km away from the novel's place of action in the north-east corner of Transylvania. As discovered by the Dutch author Hans Corneel de Roos, Stoker's own handwritten research notes confirm that the novelist had a specific location in that region for the Vampire's stronghold in mind while writing his novel: an empty mountain top 2,033 m high, located in the Transylvanian Carpathian Mountains, near the former border with Moldavia.

- Cetatea Poenari se află în județul Argeș (Căpățânenii Pământeni), Muntenia, România. Cetatea este situată în Cheile Argeșului, lîngă localitatea Arefu, la cîțiva kilometri de barajul și lacul de la Vidraru, pe vale mai jos, lîngă Centrala Hidroelectrică Vidraru. Este construită de Vlad Țepeș, în scop de refugiu sau punct de observație, pe un vârf de munte, situat la înălțimea de aproximativ 400 de metri, față de nivelul văii. A fost construit, inițial, un singur turn, pe vremea lui Negru Vodă, și apoi, construcția a fost dezvoltată de către Vlad Țepeș, adăugîndu-i-se turnuri, ziduri și dependințe. De aici se pot admira priveliștile frumoase ale văii Argeșului, cetatea fiind un obiectiv turistic, căutat de turișii români și străini. Legenda spune că, Vlad Țepeș, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu fața în spate, derutîndu-și astfel urmăritorii.
- Acest loc amintește și de o mare victorie militară românească asupra cotropitorilor unguri. Carol Robert de Anjou, cu armata sa ungurească, a venit să li se-nchine Basarab I, cu toată Țara Românească (Țara Ungrovlahiei, cum i se mai zicea, adică, a Vlahiei dinspre unguri). Carol Robert de Anjou a fost înfrînt la Posada, în zilele de 9-12 octombrie, 1330, în timp ce se retrăgea. Acest lucru este menționat și în Cronica pictată de la Viena. Pentru a se urca la cetate s-a construit, în zilele noastre, o scară de beton, dotată cu balustrade, cu 1480 de trepte.
- Cetatea de la Poenari este situata pe un varf abrupt, la intrarea in Cheile Argesului. Cetatea dateaza de la inceputul secolului al XIV-lea, fiind refacuta de domnitorul Vlad Tepes la mijlocul secolului al XV-lea.
Cetatea este mentionata pentru prima oara intr-un document emis de Ludovic al V-lea in care regele ungur le cere sibienilor sa execute reparatii in vederea folosirii cetatii ca punct de rezistenta impotriva turcilor.
- Cetatea se afla la 4 km distanta de barajul Vidraru, in varful muntelui Cetatuia. La cetate se poate ajunge urcand 1480 de trepte din beton care serpuiesc printr-o padure de fag. Aici, la o altitudine de 850 m, protejata de pante abrupte, s-a inaltat cetatea “cuib de vulturi al vitejilor de temut”, care facea parte dintr-un lant de fortificatii ce aparau hotarul nordic al Tarii Romanesti. Ascunsa intre munti, batrana cetate Poenari isi tainuieste inca secretele, desi, mai nou, e scormonita caramida cu caramida de admiratorii modernului Dracula. In cautare de moroi, spirite ascunse in iarba, risipa de sange in nopti de orgie, vanatorii de vampiri sunt putin dezamagiti sa gaseasca, la capatul unui drum epuizant, doar cateva ruine roscate si tacute: zidurile care l-au aparat odinioara pe infricosatorul domn, asupu, dar precum spune letopisetul, aparator de dreptate. Acum peste 700 de ani exista doar un turn din piatra bruta, dar in secolul al XIV-lea, fortificatia a fost imbracata cu ziduri groase din piatra captusite in partile superioare cu caramida. Atestarile istorice au demonstrat ca Vlad Tepes s-a ingrijit de refacerea cetatii.

- In “Letopisetul Cantacuzinesc” se spune ca cetatea a fost ridicata din porunca lui Vlad Tepes care, voind sa pedepseasca pe boieri: “pe toti i-a dus la Poenari si au lucrat la cetate pana li s-au spart hainele dupre ei”, insa aceasta intamplare este legata doar de refacerea sau completarea ei ulterioara. Cetatea Poenari, locul de refugiu al lui Vlad Tepes, ramane si azi o fortareata aproape inaccesibila. Cetatea a fost ultimul refugiu al domnitorului inainte de a pleca in Transilvania. Ea a fost una din fortificatiile care au contribuit la victoria finala a romanilor din anul 1462. Lui Vlad Tepes, ii revine meritul de a fi intarziat pentru cel putin sapte decenii inaintarea armatelor otomane catre sud-centrul Europei. Ultima restaurare a cetatii a fost facuta intre anii 1969-1972, cand s-au consolidat si inaltat zidurile, s-au construit drepte de acces care permit vizitarea in cele mai bune conditii a intregii fortarete.
- O mare parte din portiunea nordica a zidului nu se mai pastreaza prabusindu-se odata cu stanca pe care se sprijinea, la cutremurul din 1915. Constructiile sunt ridicate direct pe stanca, folosindu-se barne de stejar pentru nivelare si coeziune, in asa fel incat, din cauza pantei abrupte, la exterior inaltimea lor este mult mai mare. Incaperile interioare ale turnurilor semicirculare au partea superioara la aproximativ acelasi nivel cu cel de calcare al interiorului cetatii dupa nivelare, iar ele sunt pardosite cu caramizi dreptunghiulare, la nivelul podelei fiind practicate deschideri de tragere pentru artilerie. La o naltime de 3,5 m in interiorul turnurilor semicilindrice era amenajat un culoar de straja ori o platforma, precum ne lasa sa intelegem urmele grinzilor de lemn in zidul turnurilor amintite.
- O legenda despre cetatea Poenari, cunoscuta sub numele de Raul Doamnei, vorbeste despre sotia domnitorului, care stiind ca turcii sunt in apropiere si simtind ca nu mai are nici o scapare, s-a urcat pe metetrezele dinspre raul Arges si a strigat soldatilor ca prefera sa se omoare decat sa fie prizoniera turcilor. Apoi doamna tarii s-a aruncat in prapastie, trupul zdrobindui-se de stancile udate de apa raului. Locul unde a cazut s-a inrosit datorita sangelui doamnei, acest lucru fiind vizibil si in zilele noastre.

Bucegi Mountains, Winter

Creasta cu zâmbrii şi jepii mari

Creasta cu zâmbrii şi jepii mari

Bucegi Rescue Mountain

..............- ღ ¨˜”°º•..alah ja ja bin..•º°”˜¨ღ -.............

Bucegi M. Winter - 211 photos - http://goo.gl/H9yMWc

Bucegi M. Winter - 581 photos - http://goo.gl/aHZCfp

Bucegi M. Summer - 155 photos - http://goo.gl/2g4VIH

Bucegi M. Winter - 90 photos - http://goo.gl/jNU5yi

Bucegi M. 600 photos - http://goo.gl/tKFCEz

Bucegi M. Winter, 117 photos -http://goo.gl/lymdBB

Bucegi M. Winter, 143 photos - http://goo.gl/y0WWCs

..............- ღ ¨˜”°º•..alah ja ja bin..•º°”˜¨ღ -.............

Facebook, 35 photos - http://goo.gl/R94Abr

Facebook, 211 photos - http://goo.gl/tXTXiy

Panoramio - http://goo.gl/Ne5BN2

Flickr - http://goo.gl/90dGtK

..............- ღ ¨˜”°º•..alah ja ja bin..•º°”˜¨ღ -.............

Sunrise and Sunset, 120 photos - http://goo.gl/BlgBMY

Obarsia Peak, 30 photos - http://goo.gl/0VCFWn

Cerdac Balcony, 40 photos - http://goo.gl/KDqoXg

Baiului (Garbova) 20 photos - http://goo.gl/f7XxnU

Baba Mare peak, 30 photos - http://goo.gl/hmv2Jc

Edelweiss, 30 photos - http://goo.gl/U2dWOl

Cities aerial view from Bucegi Mountains - http://goo.gl/OiSLNM

Bucegi Mountains Ridgis, 34 photos - http://goo.gl/CDTZDg

..............- ღ ¨˜”°º•..alah ja ja bin..•º°”˜¨ღ -.............

YouTube, VIDEO- 1 - http://goo.gl/GyOCyU

YouTube, VIDEO- 2 - http://goo.gl/xgervq

YouTube - 360° Baba Mare peak-1- http://goo.gl/TNQ9H7

YouTube - 360° Baba Mare peak-2- http://goo.gl/hG7lkl

YouTube - 360° Cerdac Balcony - http://goo.gl/JW9ZwN

YouTube, Winter- http://goo.gl/uLWzyl

YouTube, Summer- http://goo.gl/ih6WHa

Blog - http://goo.gl/pO5uKl

Blog - http://goo.gl/eTWVzH

Blog - http://goo.gl/YoTiIS

.............- ღ ¨˜”°º•..alah ja ja bin..•º°”˜¨ღ -.............

- English and Romanian - wikipedia

"The mouth of heaven"from Bucegi, between legend and reality. - Romanian folk tradition defines"The mouth of heaven"as sacred environment of heaven and earth, the road to Heaven, beneficial land place, a custom sort to divine realms.

- The Heroes Cross is a monument built between 1926 and 1928 on Caraiman Peak at an altitude of 2,291 m located in Romania, in the Bucegi Mountains of the Southern Carpathians. It has a height of 36 metres (118 ft) and the nearest town is Buşteni. The name of the monument is "The Heroes' Cross", but it is popularly known as the "Cross on Caraiman". The Heroes' Cross is located in the saddle of the Caraiman Mountains, on the slope to the Seacă Valley at an elevation of 2,291 metres (7,516 ft); it is unique in Europe, both by the location's altitude and by the monument's size. The cross itself has a height of 28 metres (92 ft) and two arms of 7 metres (23 ft) each. The monument was the tallest structure in the world situated at such an altitude. The width of the vertical pole is 2 metres (7 ft), the horizontal arms have a length by spindle pole of 7 metres (23 ft), and a square cross section with sides of 2 metres (7 ft). The cross is made out of steel profiles and is mounted on a pedestal of concrete clad with stone 7.5 metres (25 ft) high. Inside the pedestal there is a room that originally housed the electric generator that powered the 120 light bulbs of 500 W each located on the perimeter of the cross. The Heroes' Cross was built between 1926 and 1928 in the memory of the railway heroes who died on duty in World War I fighting against the armies of the Central Powers. The cross was erected at the initiative of Marie of Edinburgh and King Ferdinand of Romania in order to be seen from a large distance as possible. The overall project was developed by Romanian architects Georges Cristinel and Constantin Procopiu. The construction of the monument began in 1926 and was completed in August 1928. Queen Marie had closely followed the implementation of her instructions until the completion of the project. Inauguration and consecration of the monument took place on September 14, 1928 on the Holy Cross Day. The monument was made of metal sleepers joined by riveting in a network pattern. The actual construction was done by the Heroes' Cult Society that mobilized a large number of young people. Tools, wood, metal parts, the remaining components and all the necessary materials were transported by train to the Buşteni railway station. From here some metal beams and other building materials were transported by oxen on the route Buşteni - Sinaia - Păduchiosul Peak - Dichiu Peak - Bucegi Plateau - Caraiman Peak and the remaining materials were transported by the funicular owned by the Buşteni Paper Mill. The funicular transported different parts along the Jepilor Valley all the way to Schiel Canton, where they were taken on narrow trails with horses and donkeys to the top of the Caraiman Peak.

..............- ღ ¨˜”°º•..alah ja ja bin..•º°”˜¨ღ -.............

- Crucea Eroilor Neamului este un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. La baza vârfului Caraiman se află orașul Bușteni. Denumirea monumentului este cel de Crucea Eroilor Neamului, dar popular este denumit Crucea de pe Caraiman, fiind trecut pe lista monumentelor istorice cu codul PH-IV-m-A-16887. Crucea Eroilor Neamului este situată în șaua masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului către Valea Seacă, la altitudinea de 2291 m, fiind unică în Europa atât prin altitudinea amplasării, cât și prin dimensiuni: crucea propriu-zisă are o înălțime de 28 m și două brațe de câte 7 m fiecare. Monumentul era cea mai înaltă construcție din lume la vremea respectivă, de acest fel, situată la o astfel de altitudine. Lățimea stâlpului vertical este de 2 m, lungimea brațelor orizontale până în axul stâlpului fiind de 7 m și latura unui ochi pătrat de zăbrea este de 2 m. Crucea este executată din profile de oțel, fiind montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră, înalt de 7,5 m. În interiorul acestuia se află o încăpere care a adăpostit inițial generatorul de energie electrică ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii. Crucea Eroilor Neamului a fost construită între anii 1926-1928, pentru a cinsti memoria eroilor ceferiști căzuți la datorie în Primul Război Mondial, în luptele împotriva armatelor Puterilor Centrale. Crucea a fost înălțată la inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al României, cu scopul de a fi văzută de la o distanță cât mai mare. Unele legende povestesc că acest monument s-a realizat în urma unui vis pe care l-a avut Regina Maria. Munții Bucegi reprezentați prin vârful Caraiman au fost stropiți de sânge românesc în Primul Război Mondial. Pentru construcția monumentului s-a ales vârful secundar al Caraimanului (2291 m), deoarece, dacă s-ar fi construit monumentul pe vârful principal (2325 m), Crucea nu ar mai fi fost vizibilă decât din apropiere, de pe platou. Proiectul ansamblului a fost realizat de către arhitecții români Georges Cristinel și Constantin Procopiu. Construcția monumentului a început în anul 1926 și s-a finalizat în august 1928. Regina Maria a urmărit îndeaproape execuția până la finalizarea ei. Inaugurarea și sfințirea monumentului au avut loc pe data de 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei Cruci. Lucrările efective au fost executate de către Direcția de Poduri din cadrul C.F.R. prin secțiile L1 și L 5 din Sinaia. Proiectul de rezistență a fost întocmit de către inginerii Alfred Pilder și Teofil Revici, diriginte de șantier a fost Nicu Stănescu și șef de șantier maestrul V. Bumbulescu. Fondurile necesare construcției au fost obținute din diferite surse și prin donații de la firme particulare și instituții de stat.

..............- ღ ¨˜”°º•..alah ja ja bin..•º°”˜¨ღ -.............

- Muntii Bucegi se intind de-a lungul portiunii superioare a Vaii Prahovei, in estul Carpatilor Meridionali si privesc maiestuos spre orasele presarate ca niste perle pe aceasta vale: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul Judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: abruptul Bucsoiului, Valea Malaiesti si Valea Gaura, unde s-au retras cele mai multe capre negre. In regim de ocrotire intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare. Complexitatea teritoriala a Carpatilor Meridionali, marcata atat de trasaturi comune de peisaj cat si de o serie de particularitati locale, evidentiaza prezenta unor subunitati distincte si anume: Complexul montan Bucegi, Masivele centrale inalte Fagaras, Parang si Retezat si Complexul montan Valcan-Cerna. Complexul montan Bucegi cuprinde masivele Bucegi, Leaota, Piatra Craiului si culoarele depresionare Bran – Rucar – Dragoslavele si Prahova. Prin complexitatea si maretia formelor lui orografice, Masivul Bucegi alcatuieste una dintre cele mai remarcabile individualitati geografice si turistice din lantul Carpatilor romanesti si cea mai reprezentativa dintre ele, prin multiplele posibilitati ce le ofera pe plan tehnic-alpin vastele lui zone de stanca. Trasatura esentiala a peisajului sau geografic rezida in tranzitia brusca de la formele impunatoare ale abrupturilor stancoase – care alcatuiesc, in general, versanii sai exteriori – la intinderile, pe alocuri monotone, ale marilor poduri din crestetul culmii principale, iar de aici, spre vest, la cuprinsurile linistite din bazinul superior al Ialomitei, cu plaiuri prelungi ce se revarsa spre sud, invesmantate in imense pajisti alpine, cu ape care-si croiesc drum prin ganguri inguste sau traverseaza la mici rastimpuri padinile largi si luminoase ce se succed de-a lungul acestei vai; in sfarsit, cu vechi si intinse molidisuri din umbra carora se inalta pereti salbatici si sculpturale coloane de calcar. Acestea sunt, intr-o scurta privire de ansamblu, elementele care determina specificul Bucegilor, asa dupa cum Retezatul, de pilda, se singularizeaza prin vastitatea topografiei lui glaciare; Masivul Fagaras prin arhitectura monumentala a culmii lui principale si prin simetria inaltelor custuri ce trimite catre nord; Piatra Craiului, prin linia eleganta unica a imensului sau arc de calcare; in sfarsit, Bihorul, prin fascinantul tezaur carstic ce-l ascunde, aproape nebanuit, sub culmile lui domoale si bogat impadurite. Masivul Bucegi ocupa o suprafata de cca. 300 km si se delimiteaza: la est, cu valea superioara a Prahovei si cu portiunea inferoara a Vaii Cerbului, pana la confluenta cu Valea Morarului; apoi, pe un scurt parcurs cu acesta vale si cu valcelul sipotului pana la obarsie, iar dincolo de cumpana de ape a Muntelui Diham, cu Valea Glajariei; la nord si nord-vest , cu Depresiunea Barsei si Culoarul Bran;la vest, cu Valea Moeciului (denumita in zona superioara Valea Bangaleasa) si cu principalul sau izvor de obarsie, Valea Grohotisului, iar din saua Bucsa-Strungulita cu vaile Dudele, Brateiul si Ialomita, dincolo de care se inalta, spre vest, varful singuratic al Leaotei; in sfarsit la sud, hotarul este determinat de Valea Ialomicioarei, de la obarsie la confluenta sa cu Valea Ialomitei, si de portiunea inferioara a Vaii Izvorul Dorului.

Gura de Rai - Bucegi

- Cu cât te înalţi spre culmi, pădurile rămân în urmă, iar piscurile se ivesc, golaşe, masive, printre aceşti uriaşi, te simţi atât de mic.

- Când reuşeşti să paşeşti pe piscurile inalte ale munţilor, de la acea înălţime ameţitoare lumea ţi se pare atât de mică, departe, acolo jos, în vale… Priveşti zările îndepărtate şi nu te mai saturi să contempli nemărginirea. Pădurile defrişate, uscate sau dese sunt şi ele mai jos, spre văile coborâtoare. Aici, la înălţime, exista o lume de piatră, o lume tăcută, o lume care trăieşte pe vârfuri ascutite, câteodată o lume uitată in nori, o lume a stâncilor pe care nici vântul, nici ploaia, zăpada, gerul sau viscolul, nu le-au mişcat din loc, de mii de ani. Au rămas acolo şi vor mai rămâne, atât cât va fi lumea, misterioase, tăcute, statornice şi încremenite în veşnicia lor, frumoase şi fascinante!.

- Parcă ar fi fost prăvălite de o mână uriaşă nevăzuta, ca nişte riduri adânci, săpate de apă şi vânt. Încremenire de piatră şi şlefuită de vânturi, ca o “coloană” aninată de cer, in bătaia vântului de la marile înălţimi, prezenţe împietrite, gârbovite de timp, linii spre amurg si infinit!

- Atunci când reuşeşti o evadare din cotidian, într-unul din acele locuri de suflet, după care tânjeşti tot anul, bucuria de a te reîntâlni cu aceste locuri minunate este atât de mare. Ce dacă ai mai fost pe acolo de multe ori? Locurile acestea ţi-au rămas lipite de suflet încă de la prima întâlnire şi, de fiecare dată, îţi promiţi că vei mai reveni, cât de curând vei putea. Sunt locuri unde te regăseşti cel mai bine pe tine însuţi, locuri cu o mare încărcătură energetică, de unde simţi că… iei putere şi unde te simţi mai bine ca niciodată.

- Minunăţiile din Bucegi. Aceşti munţi îmi plac tare mult, fiecare munte are ceva deosebit, ceva ce te înalţă sufleteşte, mai presus de lumea cotidiană, parcă!, chiar si mai presus de lege, cu toate frământările ei mai mult sau mai puţin mărunte. Pe vârful muntelui te simţi mai aproape de cer şi de cel ce ne-a lăsat toate aceste frumuseţi neasemuite. Privindu-l de jos, din vale, muntele ţi se pare atât de inaccesibil, atât de mare şi greu de cucerit. Pe măsură ce urci, bucuria de a fi tot mai aproape de “Gura de Rai” îţi umple sufletul, iar aerul tare al înălţimilor îţi oferă trăiri deosebite, simţăminte unice. De-acolo, de sus, nu te mai saturi să priveşti măreţia creaţiei divine, minunându-te de lumea asta frumoasă în care ne-a fost dat să trăim.

- Braul portiţei, intrarea in valea mortului, bordeiul cârlanilor, creasta cu zâmbrii, jepii mari, vârful baba mare, vârful furnica, releul coştila, valea caraiman, creasta şugărilor, eoliana, căldarea văii cerbului, cabana omu, salvamont, postul de pază de la coştila, vulpea, dimineaţa, ziua, apusul si noaptea din munţii Bucegi

- Muntii Bucegi se intind de-a lungul portiunii superioare a Vaii Prahovei, in estul Carpatilor Meridionali si privesc maiestuos spre orasele presarate ca niste perle pe aceasta vale: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul Judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: abruptul Bucsoiului, Valea Malaiesti si Valea Gaura, unde s-au retras cele mai multe capre negre. In regim de ocrotire intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare. Complexitatea teritoriala a Carpatilor Meridionali, marcata atat de trasaturi comune de peisaj cat si de o serie de particularitati locale, evidentiaza prezenta unor subunitati distincte si anume: Complexul montan Bucegi, Masivele centrale inalte Fagaras, Parang si Retezat si Complexul montan Valcan-Cerna. Complexul montan Bucegi cuprinde masivele Bucegi, Leaota, Piatra Craiului si culoarele depresionare Bran – Rucar – Dragoslavele si Prahova. Prin complexitatea si maretia formelor lui orografice, Masivul Bucegi alcatuieste una dintre cele mai remarcabile individualitati geografice si turistice din lantul Carpatilor romanesti si cea mai reprezentativa dintre ele, prin multiplele posibilitati ce le ofera pe plan tehnic-alpin vastele lui zone de stanca. Trasatura esentiala a peisajului sau geografic rezida in tranzitia brusca de la formele impunatoare ale abrupturilor stancoase – care alcatuiesc, in general, versanii sai exteriori – la intinderile, pe alocuri monotone, ale marilor poduri din crestetul culmii principale, iar de aici, spre vest, la cuprinsurile linistite din bazinul superior al Ialomitei, cu plaiuri prelungi ce se revarsa spre sud, invesmantate in imense pajisti alpine, cu ape care-si croiesc drum prin ganguri inguste sau traverseaza la mici rastimpuri padinile largi si luminoase ce se succed de-a lungul acestei vai; in sfarsit, cu vechi si intinse molidisuri din umbra carora se inalta pereti salbatici si sculpturale coloane de calcar. Acestea sunt, intr-o scurta privire de ansamblu, elementele care determina specificul Bucegilor, asa dupa cum Retezatul, de pilda, se singularizeaza prin vastitatea topografiei lui glaciare; Masivul Fagaras prin arhitectura monumentala a culmii lui principale si prin simetria inaltelor custuri ce trimite catre nord; Piatra Craiului, prin linia eleganta unica a imensului sau arc de calcare; in sfarsit, Bihorul, prin fascinantul tezaur carstic ce-l ascunde, aproape nebanuit, sub culmile lui domoale si bogat impadurite. Masivul Bucegi ocupa o suprafata de cca. 300 km si se delimiteaza: la est, cu valea superioara a Prahovei si cu portiunea inferoara a Vaii Cerbului, pana la confluenta cu Valea Morarului; apoi, pe un scurt parcurs cu acesta vale si cu valcelul sipotului pana la obarsie, iar dincolo de cumpana de ape a Muntelui Diham, cu Valea Glajariei; la nord si nord-vest , cu Depresiunea Barsei si Culoarul Bran;la vest, cu Valea Moeciului (denumita in zona superioara Valea Bangaleasa) si cu principalul sau izvor de obarsie, Valea Grohotisului, iar din saua Bucsa-Strungulita cu vaile Dudele, Brateiul si Ialomita, dincolo de care se inalta, spre vest, varful singuratic al Leaotei; in sfarsit la sud, hotarul este determinat de Valea Ialomicioarei, de la obarsie la confluenta sa cu Valea Ialomitei, si de portiunea inferioara a Vaii Izvorul Dorului.