Arges Valley to Transfagarasan

Facebook, 160 photos - http://goo.gl/0YA3EU

Facebook, 80 photos - http://goo.gl/4HgMo9

Valea Argeşului spre Transfăgărăşan

- Istorie si legenda, izvoare si cetati, manastiri si fantani, altare dacice si monumente inchinate eroilor, in vechea inima a Tarii Romanesti, care, pentru noi, de oriunde am fi, inseamna… acasa.

- Judetul Arges se poate lauda cu o istorie remarcabila, dar si cu adevarate bijuterii naturale si culturale. In nord, Fagarasii strajuiesc tinutul cu cele mai inalte varfuri din Romania, Moldoveanu (2.544 de metri) si Negoiu (2.535 de metri). Insa nici masivul Iezar – Papusa sau Piatra Craiului nu sunt cu nimic mai putin pitoresti. Zona alpina a Argesului te fascineaza cu pantele ei repezi, cu circurile si caldarile ei glaciare. Dealurile subcarpatice ce se pierd treptat in campie, in zona sudica a judetului, vin sa adauge un farmec aparte acestor locuri incarcate de istorie. Descoperirile arheologice de pe valea Dambovnicului si de pe Valea Argesului vin sa demonstreze aici existenta unor asezari stravechi, chiar din paleoliticul inferior. 

- Din secolul II i.H. este atestata asezarea geto-dacica de la Cetateni. Apoi, intre 106 si 271 d.H., teritoriul judetului a facut parte din provincia romana Dacia Felix. Din aceasta perioada dateaza si sistemul de aparare Limes Transalutanus, construit de imparatul Septimius Severus si care strabate judetul in diagonala. In 1247 este atestat Voievodatul lui Seneslau, ce cuprindea si Argesul. In secolul al XIV-lea, capitala Tarii Romanesti se muta de la Curtea de Arges la Campulung Muscel, este atestat orasul Pitesti, Mircea cel Batran ctitoreste manastirea Cotmeana, iar in mai 1359 Patriarhia din Constantinopol recunoaste Mitropolia Tarii Romanesti cu sediul in Curtea de Arges.

- Cetatea lui Vlad Tepes de la Poienari

- Pe cheile Argesului, la 4 kilometri de barajul Vidraru, pe pintenul muntelui Caprisoara, la altitudinea de 860 de metri, strajuiesc inca semete ruinele cetatii lui Vlad Tepes, cunoscuta si drept cetatea lui Negru Voda, aparata de pantele abrupte ale muntelui. Cercetarile arheologice din anii 1968-1970 au aratat ca o parte din zidurile cetatii, mai exact turnul dreptunghiular din piatra, dateaza din jurul anului 1300, in timp ce zidurile cu turnuri semicirculare au fost construite intr-o a doua etapa. Cetatea se pare ca a fost distrusa de un cutremur si reconstruita de Vlad Tepes dupa venirea lui la tron in 1456. Pentru a ajunge la cetate, trebuie insa sa te incumeti sa urci cele 1480 de trepte ce te conduc in varful muntelui, de unde privelistea fantastica te lasa literalmente fara grai. Si asta dupa ce urcusul te-a lasat oricum fara suflu. Intre anii 1969-1972, aici a fost construita si o casuta in stil argesan, care gazduieste expozitia permanenta Cetatea Poienari. Faima vampirului din Carpati, dar si incercarea de redescoperire a adevaratei vieti a lui Vlad Tepes au adus in atentie acest loc fascinant, suscitand interesul unor televiziuni precum National Geograhic, Discovery sau History Channel. A aparut si un proiect al consiliului judetean de a instala un teleferic si de a construi o terasa unde sa se poata viziona filme cu Vlad Tepes.

- Manastirea Argesului

- Ctitorie a lui Neagoe Basarab, construita de acesta intre 1514 si 1517, Manastirea Argesului reprezinta o adevarata capodopera a timpului. La slujba de sfintire din 14-15 august 1517, conform descrierii facute de Gavril Protul de la Muntele Athos, au fost prezenti Patriarhul Constantinopolului, toti arhimandritii si egumenul manastirilor din Sfantul Munte Athos si tot "clerosul" din Tara Romaneasca, in frunte cu Mitropolitul Macarie. Dupa cum scria acesta, biserica nu este asa de mare ca Templul lui Solomon, nici ca Sfanta Sofia, dar ca frumusete este mai "pre deasupra acelora". In 1654, Paul de Alep o considera drept una dintre minunile lumii. Cu aceeasi pretuire se refera la aceasta capodopera si Robert Ainslie, in 1794, iar mai tarziu pictorii Bouquet si Lancelot, ale caror stampe si insemnari de calatorie vor duce faima manastirii in intreaga Europa. Manastirea a fost construita pe ruinele vechii mitropolii din 1359, dar pictura interioara, realizata de zugravul Dobromir, nu a fost terminata decat dupa moartea lui Neagoe Basarab, in timpul domniei lui Radu de la Afumati, in anul 1526. Din 1793, cand devine resedinta Episcopiei Argesului, este cunoscuta si ca Biserica Episcopala. Stricaciunile majore au inceput odata cu jefuirea ei de catre Gabriel Bathory, in iarna lui 1610-1611, cand a fost luat si acoperisul de plumb, biserica ramanand expusa intemperiilor. A fost refacuta de Matei Basarab, 1632-1654, si de Serban Cantacuzino, 1678-1688, dar au urmat razboaiele dintre rusi si turci cu noi jafuri, iar cutremurele si incendiile din secolul al XIX-lea au adus si ele pagube mari. Apoi, biserica a fost restaurata dupa planurile arhitectului francez André Lecomte du Nouy, in perioada 1875-1886. Prin restaurare, biserica a pierdut insa cetatea si clopotnita ridicata de Matei Basarab. In pronaosul bisericii se gasesc mormantul lui Neagoe Basarab, cel al sotiei lui, Doamna Despina, si al fiicei lor, Doamna Stana, dar si mormantul lui Radu de la Afumati. Tot aici se gasesc mormantul regelui Carol I si al reginei Elisabeta, precum si cel al regelui Ferdinand si al reginei Maria. Iar in capela-paraclis se pastreaza moastele Sfintei Mucenite Filoteia. Biserica ramane si astazi o capodopera a carei frumusete nu poate fi descrisa in cuvinte. 

- Biserica si Palatul Domnesc 

- Biserica si Palatul Domnesc din Curtea de Arges reprezinta unul dintre principalele vestigii, tipuri reprezentative de arhitectura traditionala din Tara Romaneasca. Biserica, Palatul Domnesc, turnul si zidul de incinta dateaza de la inceputul secolului al XIV-lea, din timpul domniei lui Basarab I, 1310-1352. Biserica va fi insa terminata sub domnia lui Nicolae Alexandru, 1352-1364, iar pictura dateaza din timpul lui Vlaicu Voda, 1364-1377. In secolul al XVI-lea, Neagoe Basarab va construi casa domneasca, plasata in partea de nord a complexului. In afara de biserica nu se pastreaza decat ruinele, biserica insasi fiind desfigurata in secolul al XIX-lea prin inaltarea a doua turnuri din lemn si tabla si prin acoperirea picturii originale cu o noua pictura, pentru ca, la inceputul secolului al XX-lea, sa se propuna chiar daramarea bisericii, ajunsa intr-un grad avansat de deteriorare. In 1911, cand se daduse deja ordinul ca biserica, in pragul naruirii, sa fie daramata, aceasta a fost salvata de catre locuitorii orasului, care au strans banii necesari pentru inceperea lucrarilor de restaurare, demarate, in acelasi an, de catre inginerul Grigore Cerchez, si care au durat un deceniu si jumatate. Ele au reusit insa sa redea bisericii, atat la interior, cat si la exterior, infatisarea originala, pictorul Dumitru Norocea reusind sa descopere si sa ne redea pictura originala din secolul al XIV-lea. Tot el descopera si inscriptia care aminteste anul mortii lui Basarab, 1352. Apoi, sapaturile arheologice intreprinse de Virgiliu Draghiceanu conduc la descoperirea a 14 morminte si, mai ales, a mormantului lui Negru Voda. Nu mai putin important de semnalat sunt mormantul lui Vladislav Vlaicu I, mormintele Bratienilor, catapeteasma cu un stil aparte, apoi, deasupra intrarii in naos, portretul lui Basarab I, ctitorul bisericii, stand la picioarele lui Iisus Hristos. Nu trebuie insa trecuta cu vederea o pictura ce se gaseste pe peretele din dreapta, o pictura unica in lume, care ne-o reprezinta pe Maica Domnului insarcinata. Biserica domneasca, inscrisa pe lista monumentelor UNESCO, reprezinta un preaplin de istorie si o capodopera de arta ce nu poate fi ignorata. 

- Fantana Mesterului Manole 

- Frumusetea inegalabila a bisericii de la Manastirea Argesului, modul incredibil in care turlele plasate deasupra pronaosului se insurubeaza spre cer fac lesne de inteles cum a aparut minunata legenda a Mesterului Manole, acea atat de profunda poveste a necesarei jertfe de suflet si de credinta, fara de care adevarata opera de arta nu se poate zamisli. Cine nu-si aminteste minunata balada cu multiplele ei variante sau textul dramatic atat de profund al scrierii lui Blaga? Dar una e cand le citesti acasa, lasandu-te furat de slovele asternute pe hartie, si alta atunci cand le redescoperi ascultand susurul bland al izvorului. 

- Fantana Mesterului Manole e ascunsa putin mai la vale, in imediata apropiere a manastirii. De aici se vede, spre apus, fosta bolnita a manastirii. Si acesta este un monument istoric despre care sta scris ca se gasea inca din 1524 alaturi de biserica lui Neagoe Basarab. Si se spune ca sunt zile in care, de la Fantana Mesterului Manole se poate vedea cum un abur stralucitor se ridica usor spre fostul spital al manastirii. Multi considera ca apa ce susura usor in fantana ar fi un adevarat izvor de energie al orasului, veche inima a Tarii Romanesti si leagan al minunatelor legende care ne definesc.