passion and art - the camera can see what our eyes can't - only for 1080x1920 (Full HD): decembrie 2015

National Geographic - http://goo.gl/ADwXEP

BRAN — V. GAURA — CAB VF. OMU

Marcaj: cruce rosie. Timp: 6—7 ore. Diferenta de nivel: +1680 m din Bran-Poarta (urca 800 m; coboara 85 m; urca 965 m). Traseu nerecomandabil pe timp nefavorabil.

Traseul porneste din soseaua nationala Brasov-Cîmpulung, din punctul de ramificatie a soselei comunale spre satul Bran-Poarta. Urmam aceasta sosea spre SE prin sat si dupa circa ½ ora ajungem la ramificatia de drumuri din punctul Podul Oprisului în dreptul km 2 al soselei si la circa 4 min. de mers din dreptul bisericii (825 m).

La stînga spre Vf. Omu prin Clincea.

Traseul nostru continua spre dreapta în lungul vaii Poarta pe drumul carosabil printre case si fînete. Peisajul e dominat aici de silueta culmilor versantului transilvanean al Bucegilor; de la stînga la dreapta: Velicanu si în prelungirea acestuia culmea munteluiÞiganesti, muntele Scara si dedesubt, coama împadurita Zanoaga, apoi muntele Gaura, înainte se ridica impunatoare magura împadurita Gogu Noaghiei (1 648 m) despartita de stîncariile abruptului Gaurei printr-o sea larga, dincolo de care se zareste abruptul Gutanului.

Drumul iese curînd din sat si continua prin islazuri, apoi intra în padure urmînd firul vaii Poarta, trece printr-o poiana larga (965 m) si apoi printre raristi de padure ne conduce dupa 45—50 min. de la Podul Oprisului într-o a doua poiana, la o ramificatie de drumuri (stîlp indicator, 995 m).

La stînga în lungul vaii, pe drumul carosabil spre Vf. Omu prin Ciubotea.

Traseul nostru continua înainte prîn poiana, spre est. De la capatul poienii poteca se angajeaza în urcus în panta pronuntata prin padure, timp de circa 20 min., dupa care continua spre stînga de-a coasta. Trecem prin cîteva poienite, urcam pieptis printr-un molidis cu brad(plantatie) apoi foarte usor de-a coasta între plantatie (stînga) si padurea naturala si dupa ¾— 1 ora de la ramificare poteca ne conduce lînga un sipot, la poalele unei coaste acoperita în întregime cu plantatie tînara de molid (1 360 m) [1].

În stînga, de la N catre S se observa: Clincea, Țiganesti (de sub care porneste V. Urlatoarea Clincei), Piciorul Ciubotei cu stîncarii împadurite, V. Urlatoarea Mica (sau V. Ciubotei) cu surpaturi si rîpe adînci pe malul drept, turnurile de stînca ce formeaza Coltii Ciubotei (deasupra acestora muntele Scara si jos în vale, V. Poarta} apoi Coltii Steioarei si muntele Gaura.

Continuam de-a coasta în urcus pieptis prin plantatie, timp de 20—30 min., dupa care drumul se îndreapta catre stînga, aproape pe curba de nivel. Trecem pe lînga un sipot (1 585 m) apoi curînd printr-un molidis bogat în ferigi si în urcus usor, dupa l2—15 min. de la ultimul sipot, poteca ne conduce într-o poiana la Casa de Vînatoare din punctul „La Politie" (1 623 m) [2]. Aceasta poiana este situata în seaua care desparte bazinul vaii Poarta (spre N) de cel al vaii Gaura (spre S) si care leaga abruptul vestic al Gaurei (Galbinarile Gaurei) ridicat la E deasupra noastra, cu culmea împadurita Pîntece ce se continua spre V si NV.

Din acest punct continuam spre SSV în coborîs repede prin molidis, apoi curînd brusc la stînga si dupa circa 5 min. de la Casa de Vînatoare întîlnim drumul ce vine din dreapta dinspre comuna ªimon prin Predusul-Vladoaia. Urmam la stînga acest drum prin padure, traversam un vîlcel si dupa un urcus de-a coasta ajungem într-o sea (1 600 m) [3]. Coborînd de partea cealalta, iesim curînd pe fata dinspre V. Gaura într-o plantatie tînara, de unde ne apare în fata abruptul Gutanului. Drumul continua aproape pe curba de nivel, apoi în coborîs usor si dupa circa ½ ora de la „Politie" ne conduce în caldarea inferioara a vaii Gaura (a 4-a de sus în jos) sau Catunul de Jos, lînga Stîna din Gaura (1 540 m) [4].

De la stîna continuam pe firul vaii, sec si acoperit cu bolovanisuri. Curînd apar în stînga (deasupra unei perdele de molidis) marile grohotisuri mobile de sub peretii înalti ai Galbinarilor Gaurei iar înainte se ridica prima treapta înalta a vaii de la Moara Dracului. Apropiindu-se de baza acestei trepte, poteca paraseste firul urcînd catre dreapta. Lasam în stînga cascada Moara Dracului (prin care apa vaii Gaura se arunca în caldarea inferioara intrînd repede în curs subteran) si urcam la început de-a coasta înapoi spre VSV, apoi pieptis pe coastele de sub peretii Gutanului prin molidis si iarasi de-a coasta catre stînga pe bolovanisuri si grohotisuri de calcare, prin raristi de molid si larice cu jnepenisuri.

Dupa circa ½ ora de la stîna revenim în firul vaii pe un prag stîncos (1 700 m). În dreapta, nu departe deasupra noastra, în marginea caldarii urmatoare, se afla izvorul puternic al vaii Gaura. Sarind o prima cascada, apa strabate cheia îngusta sapata în bancul de calcare ce formeaza „zavorul" caldarii si apoi, în stînga sub poteca, se arunca în hornul adînc si îngust de deasupra cascadei Moara Dracului.

De aici iesim curînd la limita superioara a padurii, unde traversam firul cu apa al Vîlcelului Galbinarilor din abruptul sudic al Gaurei. Urcînd pieptis pe malul opus (se observa conul de dejectie al unui grohotis mobil de calcare), traversam din nou vîlcelul [5]apoi repede iesim în marginea caldarii a 3-a a vaii (1 745 m). Caldarea se deschide în amfiteatru între Coltii Gaurei cu tancuri si turnuri de forme curioase (sus în stînga) si peretii Gutanului (dreapta), fiind închisa în amonte de cea de a doua treapta înalta a vaii,Fruntea Catunasului [6].

Continuam pe fundul caldarii avînd mereu deasupra silueta impresionanta a Coltilor Gaurei, apoi lasînd în dreapta haotica îngramadire de blocuri stîncoase invadate de jnepenis de la baza Fruntii Catunasului, urcam prin pajistile cu pîlcuri de molid din stînga, în lungul muchiei clintre firul vaii si Vîlcelul Catunasului care coboara dintre Coltii Gaurei. Hatasul ne conduce într-o sistoaca pe sub un boldan cu jnepeni în crestet si dupa circa 15 min. de la marginea caldarii intram în zona abrupta a Fruntii Catunasului. Escaladam o saritoare de circa 5 m înaltime, deasupra careia se deschid 2 sistoace abrupte. Urmam pe cea din dreapta si curînd, înainte ca aceasta sa se transforme într-un canion cu pereti verticali, o parasim apucînd brusc la dreapta si trecem muchia catre firul vaii strecurîndu-ne printr-o strunga stîncoasa. Iesim astfel pe o brîna cu pîlcuri de jnepeni si dupa cîteva minute atingem din nou firul vaii deasupra treptei Fruntii Catunasului (1 895 m).

De aici traversam firul, urcam direct pe malul opus printre stîncarii cu covoare de salcii pitice si pîlcuri de jnepeni si dupa 4—5 min. ajungem pe o brîna (1 945 m), de unde apare spre NNV crestetul muntelui Gaura cu Vf. Lancia. Continuam la stînga pe brîna în urcus de-a coasta, apoi printr-o serpentina si curînd iesim pe un prag secundar al vaii, pronuntat înclinat si dominat în dreapta de abruptul Doamnelor. Nu departe de aici urcusul înceteaza în firul vaii. Urmam apoi firul care, traversînd „zavorul" caldarii a 2-a, ne conduce repede pe terasa plana si orizontala ce formeaza fundul acestei caldari (2075 m). Caldarea a 2-a, numita siCatunasul [7] se deschide larg în amfiteatrul format de flancul sudic al Gaurei si culmei Scara cu pajisti întinse întrerupte de stîncarii (stînga) si abruptul Doamnelor (dreapta).

Din acest punct se observa: spre NNE, Vf. Padina. Crucii (din calcare); V spre NE, seaua larga Curmatura Hornurilor din culmeaScara; spre ENE: Vf. Omu; spre E, Vf. Gavanele (între Vf. Omu si Vf. Gavanele, Vf. Bucura, aparent mai înalt decît Omu).

De aici (atentie la marcaj pe vreme de ceata!) continuam spre NE traversînd platforma terasei pîna la marginea acesteia (lînga un perete de stînca). Urcam apoi în aceeasi directie de-a coasta în panta pronuntata, timp de 8—10 min., apoi continuam spre dreapta pe curba de nivel înca circa 3 min., dupa care traversam firul unui vîlcel mic, stîncos. Urcînd în paralel cu acesta atingem repede un tapsan (cu stîlp de marcaj). Continuam pe aceasta platforma spre NE, traversam un fir neînsemnat, apoi 2 vîlcele mai adînci cu bolovanis. Pe malul opus al ultimului vîlcel urcam pieptis paralel cu firul, tot spre NE si dupa circa l2 min. de la tapsan ajungem pe o alta platforma aproape orizontala. Ne îndreptam catre NNE si dupa 150 pasi atingem marginea platformei. De aici ne angajam în urcus direct catre N, prin pajistile de pe coasta sudica a culmii Scara si dupa circa 15 min. ajungem în creasta, înCurmatura Hornului, la obîrsia Hornului Mare al Malaestilor, unde întîlnim drumul ce vine din stînga, pe culme, dinspre Bran prin Ciubotea si Clincea (2 315 m).Urmam poteca spre dreapta în lungul culmii Scara, urcam usor pe flancul sudic si iesim din nou pe creasta, unde curînd întîlnim drumul ce vine din stînga din V. Malaesti (2 385 m). De aici, un urcus usor si continuu de circa 15 min. ne conduce pe Vf. Omu, la cabana Vf. Omu (2 507 m).

[1] Numeroasele izvoare de pe aceasta coasta (ce formeaza flancul estic al magurii Gogu Noaghiei si al culmii Pîntece) sînt situate în zona de contact între sisturile cristaline (la baza) si conglomeratele de Bucegi.

[2] Numele „La Politie" (adesea modificat în „Polite" sau „Polita") se trage de la fostul post de politie care se afla înainte de primul razboi mondial pe locul actualei case de vînatoare.

[3] Zona strabatuta de traseul nostru ce se întinde între seaua „La Politie" si V. Gaura este una dintre cele mai interesante din Bucegi, din punct de vedere geologic. Se poate constata în aceasta zona suprapunerea normala a stratelor de diferite vîrste, reprezentate prin roci diferite. Astfel, deasupra fundamentului de sisturi cristaline (cristalinul Leaotei) se afla depozitele sedimentare de calcare jurasice masive, iar deasupra acestora, masa conglomeratelor de Bucegi. Intre sisturile cristaline si baza calcarelor se mai afla intercalate aici, în strate relativ subtiri, depozite de vîrsta intermediara, apartinînd Dogger-ului si Malmului inferior. Dogger-ul este reprezentat prin gresii si calcare nisipoase brune, peste care urmeaza calcare silicioase în placi. Malm-ul începe cu calcare rosii, urmate de calcare noduloase roscate si verzui, cu bogata fauna fosila de amoniti, ca specii de Phyloceras, Taramelliceras etc. (etajul Kimeridgian). Ultimul termen al jurasicului este reprezentat de calcare fine, cenusii. La limita cu cretacicul inferior se dezvolta local dolomite masive. Urmeaza marne neocomiene cuHaploceras grassianum, Lytoceras subfimbriatum etc. Transgresiv si discordant pe jurasic si Neocomian se astern conglomeratele de Bucegi (etajul Albian).

[4] V. Gaura, cea mai tipica si mai mareata vale glaciara din Bucegi prezinta ca si celelalte vai de aceeasi origine, un profil longitudinal în trepte succesive, despartite de pragurile formate de caldarile sau „catunurile" vaii, cu profil transversal în forma de U. Valea are 4 asemenea caldari, respectiv la 2 170 m, 2075 m, l 745 m si l 600 m alt.

[5] Ne.gasim aici în zona de contact dintre conglomeratele de Bucegi si calcarele jurasice care pe versantul vestic al Bucegilor se întind pe o fîsie continua în portiunea inferioara a abruptului (muntii Gaura, Gutanu) sau cuprind în întregime abruptul (Mt. Grohotisu). Apa vîlcelului Galbinarilor în portiunea ei inferioara curge pe un pat stîncos exact la limita dintre aceste roci.

[6] De remarcat aici deosebirea dintre vegetatia lemnoasa de pe versantul sudic si cel nordic. Astfel, în timp ce pe flancul însorit al muntelui Gaura mai persista ultimele pîlcuri de molid, la acelasi nivel, pe partea opusa, sub peretii Gutanului se observa numai jnepenisuri printre care se ridica ici-colo exemplare izolate de zîmbru sau pin cembra (Pinus cembra).

[7] Caldarea superioara a vaii situata la 2 170 m, se numeste Catunul Mare.

National Geographic - http://goo.gl/aqwpe1

Vârful Colțul Obârșiei este un vârf muntos situat în Munții Bucegi la capătul nordic al platoului, care are altitudinea de 2.480 metri. În partea sa sud-vestică își are "obârșia" (izvorul) râul Ialomița.

YouTube-VIDEO-1-

http://goo.gl/XBNcRz

YouTube-VIDEO-2-

http://goo.gl/nof1f1

YouTube - 360° Baba Mare Peak-1-

http://goo.gl/nuzjNN

YouTube - 360° Baba Mare Peak-2-

http://goo.gl/pV8yln

YouTube - 360° Cerdac Balcony -

http://goo.gl/T7Mrwn

YouTube, Winter-

http://goo.gl/zzzpTA