Lotru Lake Ciunget and Vidra Dam

Facebook, 200 photos - http://goo.gl/k5MgB3

Facebook, 36 photos - http://goo.gl/NnYkwi

Facebook, 114 photos - http://goo.gl/2X3dv7

Facebook, 76 photos - http://goo.gl/1btj7Q

video-voineasa to vidra dam 1 - http://goo.gl/KvpzVO

video-voineasa to vidra dam 2 - http://goo.gl/X8fRJ6

video-voineasa to vidra dam 3 - http://goo.gl/5K6DJC

video-voineasa to vidra dam 4 - http://goo.gl/Ep2MZ3

Romanians nature 4 - http://goo.gl/NkMPYG

Panoramio - http://goo.gl/stUlfJ

Flickr - http://goo.gl/RqykRA

Lacul Lotru Ciunget si Barajul Vidra

Barajul Vidra este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de stațiunea Voineasa. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru. Se află la o adâncime de 140 m sub talvegul râului Latorița. Este proiectată pentru a intra în funcțiune în 4-5 minute în situațiile de criză ale Sistemului Energetic Național, când nevoia de electricitate este mare, contribuind la reglarea puterii și a frecvenței. Se aprovizionează din lacul de acumulare Vidra din localitatea omonimă. Centrala a fost pentru prima dată pusă în funcțiune în 1972 și are o putere instalată de 510 MW (pentru comparație, un reactor de la Cernavodă are o putere de circa 600 MW), fiind echipată cu trei hidro-agregate cu turbine de tip Pelton a câte 170 MW fiecare. Lacul Vidra situat la cea mai mare altitudine din Romania, este cel mai mare lac din cadrul amenajarii hidroenergetice Lotru-Ciunget. Lac antropic fondat in 1972 are un volum 340 mil. m3, suprafata 940 ha, lungime 9 km si este inconjurat de paduri de molid. De la Vidra, pornind spre nord-vest pe soseaua de contur a lacului de acumulare cu acelasi nume, se ajunge dupa 4 km la barajul Vidra. Acesta este singura constructie hidrografica de acest gen formata din anrocamente si nu din beton. In vecinatatea sa, pe malul opus, debuseaza apele aduse printr-o galerie din reteaua de captari nord, sub forma unei cascade albe, inspumate, vizibila cand nivelul lacului este mai scazut. De aici se incepe coborarea in serpentine, catre partea din aval a barajului. In dreapta, drumul betonat duce la fosta cariera "Chioara", de unde au fost extrase blocurile de piatra pentru baraj. Localnicii povestesc ca in aceasta zona se afla o mina de aur, tinuta in mare secret, care a fost exploatata de catre nazisti in cel de-al II-lea razboi mondial. Ei lucrau cu prizonieri, iar cand au aflat ca Germania a fost infranta, au bagat toata documentatia si prizonierii in mina si au dinamitat-o; de atunci nimeni nu a mai stiut unde se afla deoarece pietrele cazute de pe peretii abrupti ai versantilor au acoperit o mare parte din zona. Barajul Vidra este amplasat pe raul Lotru, in cheile Vidra, la 30 km amonte de statiunea Voineasa. Reprezinta principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a raului Lotru. Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 mc/ sec. In lacul principal Vidra sunt captate si alte rauri prin sistemul de aductiuni si captari secundare, ce cuprinde 81 de captari grupate in trei ramuri distincte: Ramura Nord (gravitationala si cu pompaj), Ramura Sud (gravitationala si cu pompaj), Ramura Vest (gravitationala).

Vidra, Obarsia Lotrului-Transalpina

Facebook, 36 photos - http://goo.gl/NnYkwi
Facebook, 114 photos - http://goo.gl/2X3dv7
Facebook, 76 photos - http://goo.gl/1btj7Q
video-voineasa to vidra dam 1 - http://goo.gl/KvpzVO
video-voineasa to vidra dam 2 - http://goo.gl/X8fRJ6
video-voineasa to vidra dam 3 - http://goo.gl/5K6DJC
video-voineasa to vidra dam 4 - http://goo.gl/Ep2MZ3
Romanians nature 4 - http://goo.gl/NkMPYG
Panoramio - http://goo.gl/stUlfJ
Flickr - http://goo.gl/RqykRA

English and Romanian.
- Vidra, Obârşia Lotrului-Transalpina-heights-Puru-FRATOŞTEANU. Within Latoriţei Mountains, Peak Bora-Puru-Frartoşteanu are the main ridge. Summit starts on the right upper Lotrului, Mount Mieruţu alignment (north of Obârşia Lotrului) - Ştefanu Saddle (1874 m) - Mountain Coal (up to Peak Iezer - Mohoru of Parang) forming a ridge dominated by the Peak Alpine Bora (2055 m) and Ştefanu Peak (2051 m). From Bora summit ridge lengthens its eastward, reaching altitudes higher 2-point rate of 2000 m (Puru Peak - 2049 m, Peak Frătoştenu Mare - 2053 m). Behind the mountain on which are perched two peaks Fratosteanu (Frătoştenu Frătoşteanu Great and Small), to the east, ironically Bora - Puru - Fratoşteanu divides into two secondary branches (dashed Peak - Peak Hunting and Steve), separated by Rudăreasa Creek. A small ridge extending through a saddle (saddle Vidruţei) joins the ridge Mânăileasa - Runculeţ. The location Peak Bora - Puru - Frartosteanu is situated in the mountain resort mountains Latoriţei between River Olt and Ju-Strei, which occupies the center of the Southern Carpathians. From administrative point of view, the ridge is located the northern ridge Valcea county.

- În cadrul Munţilor Latoriţei, Varful Bora-Puru-Frartoşteanu reprezintă creasta principală. Culmea porneşte de pe malul drept al Lotrului superior, aliniamentul Muntele Mieruţu (la nord de Obârşia Lotrului) - Şaua Ştefanu (1874 m) - Muntele Cărbunele (până la Culmea Iezer - Mohoru din Parâng) formând o creastă alpină dominată de Vârful Bora (2055 m) şi de Vârful Ştefanu (2051 m). De la Bora culmea îşi alungeşte creastă spre est, atingând în 2 puncte altitudini superioare cotei de 2000 m (Vârful Puru - 2049 m, Vârful Frătoştenu Mare - 2053 m). În spatele masivului pe care sunt cocoţate cele două vârfuri Fratosteanu (Frătoştenu Mare şi Frătoşteanu Mic), spre răsărit, culmea Bora - Puru - Fratoşteanu se desparte în 2 ramuri secundare (Culmea Repezi - Vânăta şi Culmea Ştevia), despărţite de Pârâul Rudăreasa. O mică prelungire a culmii, printr-o şa (Curmătura Vidruţei), se uneşte cu Culmea Mânăileasa - Runculeţ. Localizare Culmea Bora - Puru - Frartosteanu este situată în Munţii Latoriţei din cadrul complexul montan dindre Olt şi Ju-Strei, care ocupă centrul Carpaţilor Meridionali. Din punct de vedere administrativ, creasta se localizează în nordul judeţului Vâlcea.

Peștera, satul de sub nori

Facebook, 100 photos - goo.gl/p2ePvX

De multe ori se întâmplă să fii fascinat de un loc de la care nu ai fi avut prea multe așteptări. Un sat uitat de lume, o zonă ascunsă printre munți și paduri de brazi, despre care nu știai nimic. A fost odată ca niciodată…așa ai putea începe povestea satului Peștera de langă Moeciu de Jos, județul Brașov. Dacă vei ajunge acolo, vei întelege de ce este considerat un “colț de rai” și de ce merită să-l vezi măcar o dată in viață.

Satul Peștera este situat în Rezervația Piatra Craiului, la o altitudine de 1000m. Chiar de la intrarea în sat vei fi vrăjit pur și simplu de frumusețea peisajului, de șoseaua care urcă pe munte pe serpentine, printre pensiunile simple și cochete, de culmile semețe ale Bucegilor, Leaota, Postăvarul, sau de calcarele Pietrei Craiului. O zonă ideală pentru iubitorii de drumeții, dar și pentru cei care caută liniștea naturii și peisaje de basm în orice anotimp.

Dealurile cu pasuni și capițe de fan te îmbie la relaxare totală, într-o liniște care-ți țiuie urechile. Potecile de la marginea pădurii iți dezmorțesc picioarele și-ți încântă sufletul. Satul Peștera este rustic și ușor rupt de realitate, însă nu ai cum să te plictisești aici. Localnicii sunt foarte ospitalieri și dornici să stea cu tine la povești, să te servească cu bucate dintre cele mai bune și să-ți lumineze ziua cu seninătatea chipurilor lor.

Toate se gșsesc la numai 10 km de Bran, o zonș atât de mediatizată încât dacă te decizi pe loc să faci o escapadă, cu greu mai găsești un loc de cazare sau o potecă pe care să te plimbi liniștit.

Ai putea, de asemenea, să te bucuri de această zonă de pe bicicletă, căci potecile satului Peștera sunt ideale pentru așa ceva. Poți să urmezi traseul pornind de la Cheile Grădiștei, Predeluț sau Moieciu, să treci prin Peștera și Măgura și apoi să continui drumul prin Zărnești, Râșnov și Cristian, până în Brașov. Oricum ar fi și oricum ai ajunge în zonă, merită să o străbați de la un capăt la altul în orice anotimp și să te bucuri de frumusețea sa.

Peștera Liliecilor, de pe raza satului Peștera, este obiectivul care atrage mii de turisti în fiecare an. Peștera este amplasată în nord-vestul platformei Branului, la o altitudine de aproape 950 m și s-a format în urma eroziunii muntelui de către pârâul Vaii cu Cale. Numele acestei pesteri se datoreaza coloniilor de lilieci care traiesc in adancimea cavernei, unii dintre ei apartinand unor specii rare. In urma cu cateva secole, pana sa inceapa sa fie explorata si studiata de speologul Iuliu Caran, era cunoscuta sub numele de Pestera Mare sau Pestera Badichii.

Nu este la fel de spectaculoasa precum Pestera Scarisoara, de exemplu, si nici la fel de mare, avand doar 370 m lungime si o singura galerie activa de vreo 110 m. Poate fi vizitata insa foarte usor si, spre deosebire de multe altele, Pestera Liliecilor este o pestera calda. Dupa ce treci printr-un culoar ingust, ajungi intr-o grota cu formatiuni calcaroase si tavan in mii de culori, dupa care urmeaza un alt culoar ingust de vreo 15 metri si un horn. Asta e tot, dar frumusetea pesterii si unicitatea ei se datoreaza in principal coloniilor de lilieci care traiesc in sutele de orificii sapate in peretii grotei. De altfel, veti vedea ca peretii pesterii sunt “patati” si au urme de guarno (asa se numesc excrementele liliecilor), asa ca trebuie sa fiti atenti de ce va atingeti. Si cu ce va incaltati, pentru ca Pestera Liliecilor este “maloasa” – datorita paraiasului malos care o traverseaza.

Poate ca liliacul nu este tocmai acel gen de mamifer pe care ti-ai dori sa-l intalnesti in timpul vacantei sau excursiei tale, insa o drumetie pana la Pestera Liliecilor merita tot efortul. Dupa drumul superb care traverseaza pasunile verzi ale satului Pestera si padurile din jur, ajungi la aceasta minunatie a naturii – declarata zona speciala de protectie a Parcului “Piatra Craiului” – presarata cu formatiuni calcaroase denumite “lacrimi ale pamantului”.

Peștera Liliecilor nu este electrificata, asa ca nu uitati sa va luati si o lanterna atunci cand veti merge sa o vizitati. Si nu ezitati sa o faceti cat mai curand, pentru ca ar putea fi inchisa publicului larg, la solicitarea specialistilor, care doresc sa protejeze speciile rare de lilieci care salasluiesc in ea.