fish soup - ciorba de peste

English and Romanian
- In fish Lipovenian soup enter no more than four vegetables: potatoes, onions, peppers (bell peppers and peppery) and tomato. Besides that you need is parsley, salt, oil and vinegar. But the most important thing is the fish, the best soup comes with 4 kinds of fish: I prefer carp, catfish, pike and perch or crucian carp. First you put the pot on fire with water and vegetables (vegetables should be about a third of the volume of water), boil until the potatoes are almost cooked. If you cook tomatoes and peppers in embers or on a tin plate then peel them before they boil, you get a more intense flavour with soft baking is wonderful. Put peppery unless you ask all those who support eating hot, do not forget to cook chilli is widening, not overdo it before the soup is finished! Now it's time to salty soup: put the salt and taste, the juice should be slightly salty, the fish will absorb the salt. - Put the fish in the pot and DO NOT mix (to not shred the fish). Fish must occupy himself one third of the water. In about 15-20 minutes the fish should be cooked (keep the fire in the embers as water boil easily in the pot, do not even stop the fire or not to boil to hard – that could break the fish into small pieces). When the fish is cooked can put vinegar. Do not skimp, soup should taste like sour soup is not a soup, you must feel like is scratching your throats when you are swallowing it. Add vinegar until the soup is boiling and taste it after 1 minute, mix and taste without damage the fish. Also now, you put a few tablespoons of oil. - When is ready, take the pot off the fire, throw a handful of chopped parsley and cover it for 10 minutes. Traditionally Lipovenian fish soup is eaten like this: remove the fish on a platter (with slotted spoon, taking care not to crumble the fish) and served with garlic sauce. You can pu simple garlic sauce or you can mix garlic with ripe peeled tomatoes (goes crazy). Then you put the soup with garlic and peppery (ciusca) and if you put a polenta on the table, you have a complete and delicious fisherman meal.

- In ciorba de peste lipoveneasca nu intra decat 4 legume:
cartofi, ceapa, ardei (gras si iute) si rosii. Pe langa acestea mai aveti nevoie patrunjel, sare, ulei si otet. Dar partea cea mai importanta este pestele, cea mai buna ciorba iese cu minim 4 feluri de peste, eu prefer crap, somn, stiuca si biban sau caras. Intai puneti la foc ceaunul cu apa si legumele (legumele trebuie sa fie cam o treime din volumul de apa), lasati la fiert pana cand cartofii sunt aproape fierti. Daca inainte de a le pune la fiert, coaceti putin pe jar sau pe tabla rosiile si ardeiul si apoi le cojiti veti obtine un gust si mai intens, cu tenta de copt, este minunat. Ardeiul iute il puneti numai daca toti cei care vor manca suporta iute, nu uitati ca la fiert iutele se accentueaza, nu exagerati cu acesta! Acum e timpul sa sarati ciorba, puneti sare si gustati, trebuie ca zeama sa fie putin mai sarata, pestele va mai trage din sare.
- Puneti pestele in ceaun si NU mai amestecati (se farama pestele). Pestele trebuie sa ocupe si el o treime din volumul de apa. In maxim 15-20 min pestele trebuie sa fie fiert (tineti focul din jar cat sa fiarba usor apa in ceaun, nici sa nu se opreasca, nici sa nu clocoteasca sa rupa pestele in bucati). Cand si pestele este fiert puteti pune otetul. Nu va zgarciti, ciorba trebuie sa aiba gust de acru, este o ciorba si nu o supa, sa simti cum te zgarie pe gat cand inghiti. Adaugati otetul in timp ce ciorba fierbe si gustati dupa 1 minut, dregeti gustul fara sa rasfierbeti pestele. Tot acum puneti si cateva linguri de ulei.
- Cand este gata luati ceaunul de pe foc, aruncati o mana de patrunjel taiat marunt si acoperiti timp de 10 minute. Ciorba de peste lipoveneasca se mananca in mod traditional asa: Se scoate pestele pe un platou (cu spumiera, cu grija sa nu se farame) si se serveste cu mujdei de usturoi. Mujdeiul poate fi simplu sau cu rosii coapte si cojite si apoi frecate impreuna cu usturoiul (iese o nebunie). Apoi se serveste zeama, cu mujdei si ardei iute (ciusca), daca puneti si o mamaliga pe masa, la toata povestea asta, aveti o masa pescareasca completa si delicioasa.

Orasul de Floci

English and Romanian
- Oraşul de Floci, also Cetatea de Floci or Târgul de Floci is a lost city of Wallachia, now in Romania. The city was located at the confluence of Ialomiţa River and the Danube, on the old riverbed of the Ialomiţa. The name meant "The Wool City" in Romanian, as it was an important market town. The city is first mentioned in 1431 during the rule of Dan II of Wallachia, but probably existed as trading post in the previous century. It was set on fire by Stephen III of Moldavia during the wars with Wallachia under the rule of Radu cel Frumos (who was an ally of the Ottoman Empire). The city recovered quickly, but it was once again destroyed by the Polish and Tatar troops of Simion Movilă. The city finally decayed due to the Russo-Turkish War, 1768-1774, when most inhabitants fled due to the fighting. In the place of the city was formed the villagePiua-Petrii, which was destroyed, in turn, during the floods of early 20th century. Currently, the ruins of the city are located in the territory of the Giurgeni commune.
- Floci, numit și Orașul de Floci sau Târgul de Floci este un oraș dispărut din Țara Românească. A fost situat la vărsarea râului Ialomița în Dunăre, pe un curs vechi al râului, azi secat (Ialomița Veche, curs azi vizibil în teren). Numele vine probabil de la lâna care se comercializa în evul mediu acolo. Orașul este atestat în prima parte a secolului XV, dar probabil exista ca loc de schimb din secolul anterior. Lângă oraș, postelnicul Hranite Blagodescul, membru al familiei Blagodeștilor, de origine albaneză, a ridicat în jurul anilor1640 - 1650 mănăstirea Flămânda, ce a fost apoi închinată la mănăstirea Ivir de la Muntele Athos. Orașul a decăzut datorită războaielor duse în zonă în secolul al XVIII-lea, dar și datorită schimbării parțiale a cursului Dunării. În locul orașului, s-a format comuna Piua-Petrii, dispărută și ea în urma inundațiilor în prima parte a sec. XX. Cea mai apropiată localitate de ruinele orașului este Giurgeni. În anii 70 - 90 ai secolului trecut, la Floci s-au desfășurat mai multe campanii de săpături arheologice ce au scos la iveală numeroase urme ale vechiului centru urban: trei biserici și trei necropole, locuințe, ceramică etc. Târgul de Floci este și orașul în care la 1558 s-a născut Mihai, fiul lui Pătrașcu cel Bun, care va fi supranumit Viteazul.

The Danube Delta-Romania

Facebook, 400 photos - http://goo.gl/i31udd

Facebook, 500 photos - http://goo.gl/DV42qk

YouTube, video - http://goo.gl/58Pidn

YouTube - http://goo.gl/om2ZzB

Flickr - http://goo.gl/CR8UED

Panoramio - http://goo.gl/kHzUTI

English and Romanian

- The Danube Delta, is the second largest river delta in Europe, after the Volga Delta, and is the best preserved on the continent. The greater part of the Danube Delta lies in Romania (Tulcea county), while its northern part, on the left bank of the Chilia arm, is situated in Ukraine (Odessa Oblast). The approximate surface is 4152 km², of which 3446 km² are in Romania. If one includes the lagoons of Razim-Sinoe (1015 km² of which 865 km² water surface), which are located south of the delta proper, but are related to it geologically and ecologically (their combined territory is part of the World Heritage Site), the total area of the Danube Delta reaches 5165 km².

- The modern Danube Delta began forming after 4,000 BC in a gulf of the Black Sea, when the sea rose to its present level. A sandy barrier blocked the Danube gulf where the river initially built its delta. Upon filling the gulf with sediments, the delta advanced outside the barrier-blocked estuary after 3,500 BC building several successive lobes: the St. George I (3,500-1,600 BC), the Sulina (1,600-0 BC), the St. George II (0 BC-Present) and the Chilia or Kilia (1600 AD-Present). Much of the alluvium in the delta and a major expansion of its surface area in the form of lobes resulted from soil erosionassociated with clearing of forests in the Danube basin during the 1st and 2nd millennium.

- Geologist Liviu Giosan toldThe New York Times that, Probably 40 percent of the Delta was built in the last 1,000 years. Finding that was like a eureka moment. The Danube Delta is a low alluvial plain, mostly covered by wetlands and water. It consists of an intricate pattern of marshes, channels, streamlets and lakes. The average altitude is 0.52 m, with 20% of the territory below sea level, and more than half not exceeding one meter in altitude. Dunes on the most extensive strandplains of the delta (Letea and Caraorman strandplains) stand higher (12.4 m and 7 m respectively). The largest lakes are Dranov (21.7 km²), Roșu (14.5 km²), Gorgova (13.8 km²).

- Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România, și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN. Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord formează granița cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparținUcrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². Datorită celor 67 milioane de tone aluviuniaduse de Dunăre, Delta Dunării crește anual cu aprox. 40 m². Dunărea, ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă :

- Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud, braț care mai apoi, la Furca Sfântu Gheorghe (în turcește Çatal Çedırlezuneori transcris în română „Ceatal Sf.-Gheorghe”) se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe. Brațul Chilia, formează granița cu Ucraina, și transportă pe cursul său de o lungime de 104 km², 60% din apele șialuviunile Dunării. Brațul Sulina este situat în mijlocul Deltei, și spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat și întreținut pentru navigația vaselor maritime. Are o lungime de 71 km și transportă 18% din volumul de apă al Dunării. Cursul Brațului Sfântu Gheorghe este orientat spre sud-est, și se desfășoară pe 112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară.

- La capătul unui drum ce depăşeşte 2.860 km colectând apele unui impresionant bazin hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 80% din suprafaţa Europei, Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului continent construieşte la întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de 10 000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca una din marile zone umede ale planetei. Întinderile de apă şi uscat care s-au format aici conferă condiţii de viaţă bune pentru un număr mare de specii de plante şi animale.

- Dintre acestea, stuful formează una dintre cele mai întinse suprafeţe compacte din lume, iar pădurile Letea şi Caraorman reprezintă limita nordică pentru două specii rare în ţara noastră de stejar, frecvent întâlnite în zonele sudice ale peninsulei Balcanice şi Italice. Alături de numărul mare de plante acvatice şi terestre se întâlnesc aici şi coloniile de pelicani şi cormorani atât de specifice Deltei Dunării precum şi un număr mare de alte păsări acvatice care trăiesc sau vin aici pentru a cuibări sau ierna. Se remarcă deasemenea şi numărul mare de specii de pesti cu valoare ecologică dar şi economică ridicată. Se poate spune că prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrâns, Delta Dunării constituie un adevărat muzeu al biodiversităţii, o bancă de gene naturală de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal. Multe specii vegetale sau animale au constituit, totodată şi importante resurse naturale, exploatabile economic care au atras oamenii pe aceste locuri din cele mai vechi timpuri. Aşezările omeneşti înfiinţate s-au bazat, în principal pe valorificarea resurselor naturale dezvoltâdu-se, astfel activităţi economice tradiţionale şi relaţii sociale caracteristice. Ulterior, s-a manifestat tendinţa de supraexploatare a unor resurse naturale.

- Această tendinţă, care se manifestă şi în prezent printr-o presiune crescută asupra acestor resurse şi în special asupra peştelui şi păşunilor, precum şi tendinţa de a dezvolta unele activităţi economice nepotrivite sistemului deltaic, aşa cum a fost situaţia investiţiei pentru exploatarea nisipurilor de la Caraorman, au avut drept consecinţă dereglarea echilibrului natural existent prin dispariţia unor zone de reproducere naturală a peştelui sau a altor specii, prin colmatarea unor canale sau prin apariţia fenomenului de eutrofizare a apelor lacurilor şi bălţilor, etc.

- Efectele negative generate de activitatea umană din interiorul deltei se cumulează cu cele generate de astfel de activităţi, mult mai active, care se desfăşoară în afara deltei, existând riscul ca aceste efecte conjugate să afecteze în continuare echilibrul ecosistemelor naturale şi să se agraveze dacă nu vor fi luate măsuri de reducere a fenomenelor negative, de refacere a unor zone afectate, de protejare a celor existente a căror valoare nu este afectată şi de cooperare locală sau regională în toate aceste acţiuni. Aceste caracteristici au constituit argumentele care au condus la declararea Deltei Dunării, de către Guvernul României în 1990, rezervaţie a biosferei, hotărâre confirmată, apoi de Parlamentul României, prin Legea nr. 82/1993. Valoarea universală a rezervaţiei a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul Programului "Omul si Biosfera" (MAB), lansat de UNESCO în 1970, deoarece Delta Dunării îndeplineste principalele caracteristici ale unei rezervaţii a biosferei: 

a) conservă exemple de ecosisteme caracteristice şi conţine zone strict protejate, zone de utilizare tradiţională a resurselor, cum sunt, de exemplu resursele piscicole sau stuficole şi zone tampon pentru a reduce impactul activităţilor umane; 

b) este un teritoriu sau o zonă costieră/marină în care oamenii reprezintă o componentă integrală şi care este administrată pentru obiective mergând de la protecţia completă până la producţia intensivă dar durabilă; 

c) este un centru regional pentru monitoring, cercetare, educare şi instruire asupra ecosistemelor naturale şi administrate; 

d) este un loc unde factorii de decizie guvernamentali, oamenii de ştiinţă, alţi factori de decizie şi populaţia locală cooperează în dezvoltarea unui program model pentru administrarea teritoriului şi apei, pentru rezolvarea necesităţilor umane împreună cu conservarea proceselor naturale şi a resurselor biologice; 

e) serveşte ca simbol al cooperării voluntare pentru conservarea şi utilizarea resurselor pentru binele oamenilor de pretutindeni. 

- Din septembrie 1990, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă, fiind inclusă între cele peste 600 astfel de zone dar situându-se printre cele mai întinse dintre acestea. Valoarea de patrimoniu natural universal al Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării a fost recunoscută, în decembrie 1990 prin includerea a peste jumatate din suprafaţa acesteia, în Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural. Elaborată de Comitetul Patrimoniului Mondial în baza Convenţiei privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural adoptată de Statele Membre UNESCO, în 1972, această acţiune are rolul de a proteja împotriva activităţilor umane cu efecte distructive zonele a căror valoare este importantă atât pentru fiecare ţară cât şi pentru întreaga umanitate.

Monasteries, Churches, Cathedrals ✥۩♚۩✥

Facebook, 30 photos - http://goo.gl/cpHzz8