The Casino-Constanta

Facebook, 40 photos - http://goo.gl/lo3RxF

Panoramio - http://goo.gl/eVWPL8

Flickr - http://goo.gl/wTNN8E

English and Romanian - wikipedia

- The Casino's history begins in 1880, shortly after the Independence War with the Ottoman Empire (1877). The Casino was one of the first buildings in the city, almost immediately after that city was taken by the Romanian government and changed its name from the turkish Kustenge in Constanţa. At that time, the Casino was called Cazin or Kursaal and was just a primitive construction of brick and wood, built near the Genoese Lighthouse, at the end of Elisabeta Boulevard - the only boulevard in Constanţa at the time. The Casino had a ballroom, two reading rooms where the tourists could read newspapers as Telegraf, Le Figaroand L'Ilustration, two games rooms and a terrace at seaside. The terrace was the preferred meeting place of seamen, tourists and the city's elite, because almost every night of the summer here were organized balls, a military brass band; there were also regular concerts sustained by the celebrities of the time. 

- In 1890, the city hall intended to build a new Casino. The start of works was delay until 1891, when a strong storm destroyed mostly the old wooden building, and the city hall concluded that it is cheaper to raise a new building than to repair the old one, in the area where the Casino is located today. The second Kursaalbuilding, completed in 1893, was also a construction of bricks and wood, supported by pillars of wood and consisted of a dance hall, several rooms and a terrace to the sea.

- Since 1903, the mayor and the prefect of Constanţa intended to build a modern Casino, like those on the French riviera. The architect who designed the new building was Daniel Renard, a Romanian architect with French origins, aged 32, graduate of the School of Fine Arts in Paris, who projected the Casino in the Art Nouveau style, thus being one of the promoters of this artistic style in Romania. The construction was begun in 1907 and was completed in 1910. On March 15, 1911, The City Council authorized gambling, and the place was equipped with two billiard tables and 17 round tables for card games. In a short time the Constanţa Casino has become one of the best known establishments of its kind in Europe, being preferred by the gamblers coming here, incognito, from all over the world. The Casino issue was debated even in the Romanian Parliament, but no matter how strong were those who opposed to its existence, this building continued to be operated under its original destination. Gambling was not prohibited, it is also the Casino's attraction construction and purpose.

- During the First World War he was turned into a hospital, but it was intensely bombed. In the interwar period it has returned to its destination. Today, the Casino continues to exist at the seaside, pending for the luxury of old times...

- Cazinoul a reprezentat una dintre clădirile emblemă ale Constanței. În zona în care se află astăzi mai fusese, între 1880-1902, o construcție de lemn, o cazină, cum se numea – loc pentru spectacole de teatru, baluri, loc de recreare pentru turiști. Construcția unui edificiu cu funcții asemănătoare marilor cazinouri europene a început prin anul 1904. Inițial, planurile sunt întocmite de către arhitectul Petre Antonescu, care proiectează o clădire al cărei stil arhitectonic se inspira din tradițiile artei românești. După terminarea fundațiilor, însă, planurile sunt schimbate, Primăria încredințând modificarea lor unui arhitect de origine franceză (sau elvețiană), Daniel Renard - care renunță la principiile stilului românesc, în favoarea unui melanj de motive decorative ce încarcă și mai mult greoiul ansamblu. Construit (din 1908) în stil Art Nouveau sub influența cosmopolitană a cazinourilor epocii, edificiul constănțean este terminat în 1910, când este și inaugurat (în 1912 se fac ultimele retușuri).

- Cazinoul era o sală de paiantă, cu pereții interiori captușiti cu scânduri vopsite în ulei și ”servea de distracțiune vizitatorilor în sezonul băilor”, putând fi utilizat și pentru ”baluri de binefacere organizate de primărie”, fiind alcătuit dintr-o sală de dans, doua săli de lectură, pentru ziare și reviste, doua săli de jocuri și celebra ”terasă de pe malul mării”, împodobit cu drapele și destul de spațios a devenit locul de întalnire al tuturor. Lânga acest prim salon de dans se preconizează construirea de către Henry Guaracino a unui pavilion în cumunicație cu primul, situat mai jos de nivelul bulevardului.

- În iarna anului 1891, o furtună dezlănțuită a distrus o parte din acoperiș, dar și un perete al fațadei, reliefând instabilitatea construcției. Expertizele au propus, și consiliul comunal a aprobat la 29 ianuarie 1892 demolarea construcției. Primarul Al. Belik decide, printr-un proces verbal, oragnizarea șantierului în regim propriu pentru reconstrucția cazinoului în aprilie 1892. Concepută monumental, fără perspectiva panoramina si fără far, clădirea ar fi urmat să aib o sală de teatru cu scenă, cabine și loje pe ambele laturi, dar și o sală de bal de aceleași dimensiuni. Înconjurată de o galerie deschisă spre magnifica priveliște, construcția ar fi avut la subsol toate unitățiile necesare. Grandoarea proiectului se diminuează treptat, astfel încat recepția făcută mult mai târziu decât ar fi fost dispus primarul Coiciu să îngăduie, constata existența unei săli de dans cu culoar.

- În lupta sa cu istorismul, Arta 1900 face tranziția către funcționalism prin recursul la ornament. De fapt, se încearcă travestirea unei necesități economice într-o inedita experiență bazată pe unicatul artizanal.