Dobrogea, Dobrudža, Dobrudza, or Dobrudja

Facebook 20 photos - http://goo.gl/qLC87d

English and Romanian - wikipedia

- Dobruja also spelled Dobrudža, Dobrudza, and Dobrudja — is a historical region shared today by Bulgaria and Romania. It is situated between the lower Danube River and the Black Sea, and includes theDanube Delta, Romanian coast, and the northernmost part of the Bulgarian coast. The territory of Dobruja comprises Northern Dobruja, which is part of Romania, and Southern Dobruja, which belongs to Bulgaria.

- The territory of the Romanian region Dobrogea is now organised as the counties of Constanța and Tulcea, with a combined area of 15,500 km² (6,011 sq. miles) and a population of slightly less than a million. Its main cities are Constanța, Tulcea, Medgidia and Mangalia. Dobrogea is represented by dolphins in the coat of arms of Romania. The Bulgarian region of Dobrudzha is divided between the administrative regions ofDobrich and Silistra. This part has a total area of 7,565 km², with a combined population of some 350,000 people, the main towns being Dobrich and Silistra (regional seats).

- With the exception of the Danube Delta, a marshy region located in its northeastern corner, Dobruja is hilly, with an average altitude of about 200–300 metres. The highest point is in the Țuțuiatu (Greci) Peak in the Măcin Mountains, having a height of 467 m. The Dobrogea Plateau covers most of the Romanian part of Dobruja, while in the Bulgarian part the Ludogorie Plateau is found. Lake Siutghiol is one of the most important lakes in Northern Dobruja.

- Dobruja lies in the temperate continental climatic area; the local climate is determined by the influx of oceanic air from the northwest and northeast and continental air from the East European Plain. Dobruja's relatively level terrain and its bare location facilitate the influx of humid, warm air in the spring, summer and autumn from the northwest, as well as that of northern and northeastern polar air in the winter. The Black Sea also exerts an influence over the region's climate, particularly within 40–60 kilometres from the coast. The average annual temperatures range from 11 °C inland and along the Danube to 11.8 °C on the coast and less than 10 °C in the higher parts of the plateau. The coastal region of Southern Dobruja is the most arid part of Bulgaria, with an annual precipitation of 450 millimetres.

- Dobruja is a windy region once known for its windmills. About 85–90% of all days experience some kind of wind, which usually comes from the north or northeast. The average wind speed is about twice higher than the average in Bulgaria. Due to the limited precipitation and the proximity to the sea, rivers in Dobruja are usually short and with low discharge. However, the region has a number of shallow seaside lakes with brackish water.

- Dobrogea este un habitat istoric și geografic care face parte din teritoriul României și Bulgariei, teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră. Regiunea era cunoscută în trecutul istoric sub numele deSciția Mică. Din punct de vedere administrativ cuprinde în România județele Tulcea și Constanța iar în Bulgaria — regiunile Dobrici și Silistra.

- Principalele orașe sunt, în nord: Constanța, Tulcea, Medgidia și Mangalia, la care se adaugă stațiunile balneo-climaterice și de vacanță de pe litoralul românesc: Mamaia, Eforie, Costinești și stațiunile din zona Comorova aMangaliei. Dobrogea cuprinde în partea de nord-est Delta Dunării, habitat aflat pe lista patrimoniului mondialUNESCO.

- În sud, în Bulgaria, principalele orașe sunt Dobrici, Silistra și Cavarna, iar situri turistice sunt stațiunile Albena,Balcic, Șabla, precum și cetatea medievală de pe capul Caliacra.

- Dobrogea este limitată la nord de Delta Dunării și de Munții Măcinului, la est de Marea Neagră, și la vest de cursul inferior alDunării. Dobrogea cuprinde în nord-estul Bulgariei regiunile Dobrici și Silistra. Apele curgătoare de pe teritoriul ei sunt puține la număr, scurte, cu un debit mic și ele se varsă în limanele de pe țărmul Mării Negre. Cele mai importante râuri sunt: Taița,Telița, Slava, Casimcea. Unele limane sunt sărate (Sinoe și Techirghiol), altele dulci (Babadag, Razim, Golovița, Zmeica,Tașaul, Agigea și Tatlageac.

- Din punct de vedere geologic, Dobrogea cuprinde trei unități : cea mai recentă, formată din aluviuni fluviale și marine Holocene, este Delta Dunării în nord-est; cea mai veche este masivul hercinian al Măcinului în nord-vest, care cuprinde roce efusive și sedimente paleozoice și mezozoice; în sud se întinde podișul moesic care pe un soclu mezozoic prezintă sedimentecenozoice și neozoice.

- Așezată la răscrucea a două drumuri dintre care unul unea Marea Nordului cu Marea Neagră străbătând Europa centrală iar celălalt porturile Mediteranei orientale cu ale stepelor pontice, istoria i-a hărăzit Dobrogei de-a lungul veacurilor o soartă zbuciumată. Rând pe rând s-au perindat mai multe armate: ale perșilor, apoi cele romane iar mai târziu invaziile popoarelor migratoare au fost urmate de stăpânirea musulmană, Dobrogea devenind între timp drumul de invazie al armatelor din stepele Rusiei spreBalcani și Constantinopol. - După anexarea de către România în anul 1877 Dobrogea a cunoscut din nou o perioadă de pace și dezvoltare, din care trei ultime valuri de umbră în anii 1916-1918, 1940-1944 și 1945-1989. Dobrogea a fost un teritoriu locuit din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice au evidențiat existența obiectelor din neolitic din cultura Gumelnița și dezvoltarea înneolitic a culturii Hamangia (cunoscută în special datorită statuii numită „Gânditorul de la Hamangia”).

- În secolele VI - IV î. Chr. litoralul Mării Negre este colonizat de greci. Pe teritoriul Dobrogei române de azi sunt întemeiate coloniile Histria, Callatis și Tomis, iarDionysopolis în partea bulgară. Coloniile grecești se organizează după modelul polis-ului grecesc. Inițial Histria era cea mai prosperă dintre colonii, însă, ca urmare a împotmolirii golfului, decade, și Tomisul devine cea mai importantă cetate de pe malul de vest al Mării Negre. Coloniile își exercitau influența asupra unui teritoriu mai larg decât cel al cetății propriu-zise.

- În aceeași perioadă încep să se constituie și formațiunile statale ale geților. Inscripțiile de la Histria menționează relații cu conducătorii geți Zalmodegikos și Rhemaxos (sec. III î.Hr.). Câtăva vreme, cetățile dobrogene se află sub stăpânirea perșilor, apoi, în perioada elenistică, se aliară cu Regatul Pontului, puterea dominantă în Marea Neagră, înainte de a trece sub stăpânirea Romei în anul 46, fiind incluse în provincia romană Moesia.

- În antichitate, Dobrogea era cunoscută sub denumirea de Sciția Mică (Scythia Minor, denumire romană). Începând cu secolul XX, unii istorici au început, sub influența naționalismului romantic, să folosească și denumirea anacronică de Dacia Pontica. Numele actual vine de la despotul bulgar Dobrotici din sec. 14. Istoricul antic grec,Pliniu cel Bătrân, susținea că teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră era populat de geți, pe care romanii îi numeau daci. S-au stabilit în zonă mai târziu și sciții, și același Pliniu cel Bătrân, susținea că sciții aveau aceeași origine ca și geto-dacii. În final, urma sciților se pierde printre daci.

- Provincia joacă un rol important în sistemul de apărare a Imperiului Roman, constituind parte a limesului danubian. În iarna 101-102 d.Hr. regele Decebal în fruntea unei armate de daci, carpi și sarmați invadează provincia Moesia Inferior. Legiunile romane sub conducerea lui Traian înfrâng pe invadatori în două rânduri: odată pe Râul Iantra și a doua oară în sudul Dobrogei la lângă localitatea Adamclisi de astăzi. Pentru comemorarea celei de-a doua victorii în locul bătăliei s-a înființat localitatea Tropeum și în anul 109 d.Hr s-a înălțat monumentul Tropaeum Traiani.

- În afară de o invazie a costobocilor în 172 d.Hr. primele două secole reprezintă o perioadă de stabilitate și prosperitate pentru regiune. În secolul III. mai multe valuri de invazii ale popoarelor migratoare duc la devastarea regiunii. În anul 271 împăratul Aurelian îi infrânge pe carpi la nord de Dunăre, pe o parte din ei colonizându-i lângăCarsium și ajută în reconstrucția provinciei. În timpul domniei împăratului Dioclețian Dobrogea devine provincie separată sub numele de Sciția (Scythia), parte a diocezei romane Tracia (Thraciae).

- Împăratul Constantin cel Mare îi înfrânge pe goți care au atacat provincia în anii 331-332. După devastarea provinciei în 384-386 de către ostrogoți, orașele și infrastructura Dobrogei sunt refăcute în timpul împăraților Licinius, Iulian Apostatul și Valens.