vineri, 4 aprilie 2014

Comana Natural Park

National Geographic - http://goo.gl/EhRddI
National Geographic - http://goo.gl/rUuRh0
YouTube(video) - http://goo.gl/URQ6Ng
1. Facebook, 400 photos - http://goo.gl/WIemR9
2. Facebook, 400 photos - http://goo.gl/SqyORA
3. Facebook, 250 photos - http://goo.gl/2sMhDa
4. Facebook, 100 photos - https://goo.gl/9Rjf5O
5. Facebook, 100 photos - https://goo.gl/3p5lM5

Cormorant-Cormoranii
The purple heron (Ardea purpurea)-Stârcul roşu
The White Stork (Ciconia ciconia) - Barză albă
The White Wagtail (Motacilla alba-Codobatura albă)
The yellow wagtail (Motacilla flava)-Codobatura galbenă
Waders-Picioroange
The Mute Swan (Cygnus olor)-Lebăda de vară
The Little Egret (Egretta garzetta)-egreta mică
The Wood Sandpiper(Tringa glareola) - Fluierarul de mlaștină
The Eurasian Tree Sparrow (Passer montanus)-vrabia de câmp
Coots (Rallidae)- Lișița
The European Roller (Coracias garrulus) -Dumbrăveancă
The common blackbird-Merula-Sturzul singuratic)-Mierla
The Great Crested Grebe(Podiceps cristatus)-Corcodelul mare
Natrix tessellata - Şarpele-de-apă

English and Romanian
- Comana Natural Park is the largest protected area in south Romania, stretching on 25000 hectares and is ranked second biodiversity-wise, after the Danube Delta. It comprises numerous natural ecosystems (Comana lake, forests, meadows) with great variety, typical for the south plain area, with wet lands, agriculture lands, rural areas, in which traditional activities are carried out. Also, numerous protected trees are present here such as wild pear trees with great dimensions and ages, oaks, elms, ashes, birch trees.

- Comana Natural Park, 35 km away from Bucharest, is unique in Europe, and includes dozens of species of plants and animals protected by the international laws, being considered the second Delta of Romania, after the Danube Delta. The natural park covers 25,000 hectares, being the largest protected area in the Romanian Plain (Campia Romana).
- This natural protected area displays a transitional temperate continental climate with excessive influences specific for the plain regions developed in southern Romania. The geomorphological features of the Comana Natural Park, resulting in the low altitude, high uniformity, large water and marsh-covered area, the absence of orographic barriers and the openness to all wind directions, lead to several major climatic features: the advection of air masses relatively simultaneous causing periodic and non-periodic variations but without significant amplitudes values, high values of the radiative balance, high degree of dryness and continental influences on high terraces, as well as a high humidity in the river floodplains etc. 
- To these are added the climatic particularities imposed by the vegetal layer dominated by the azonal floodplain vegetation (hydrophilic and hygrophilic favoured by the presence of pond and Lake Comana and by the shallow water table) along with the nemoral forests. At the same time, the area is strongly influenced by the northern, north-western pond, meadow and lake topoclimates (developed on the joint lower courses of Neajlov, Argeş and Sabar Rivers) and by the forests in the north-west and east. 

- The major climate genetic factors - solar radiation, general atmospheric circulation and the underlying active surface – imprints and therewith generates distinct characteristics for the variation and spatial-temporal distribution of all meteorological elements specific to the study-area, both at global and local scale. 

- The solar radiation, as the primary energy source, correlated with astronomical and terrestrial genetic factors, both at lower atmosphere and in contact with the earth's surface is highlighted by a series of climatic parameters resulting from actinometric measurements. 
- Total radiative balance values for all weather conditions (clear, cloudy, overcast) reached the highest average values of about 500 Wm-2 in July and the lowest at 12 pm in December, of around 90 Wm-2

- Directly connected to the magnitude of the radiative flux, the global solar radiation at Giurgiu meteorological station reaches annual mean values of 2185.7 hours out of which 1556.1 hours during the warm semester of the year and 629.6 hours during the cold semester.
- Neajlov este un râu din România, afluent al Argeșului, în care se varsă în apropiere de Comana. Izvorăște din Podișul Getic și are o lungime de 186 km.

 - Parcul Natural Comana este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat în Muntenia, pe teritoriul județului județul Giurgiu. Parcul Natural Comana este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat în Muntenia, pe teritoriul județului județul Giurgiu.
- Parcul Natural Comana a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și are o suprafață de 24.963 ha. și reprezintă o zonă specială de conservare cu regim de protecție pentru specii de floră (Paeonia peregrina Mill-sp., Ruscus aculeatus) și faună (păsări, pești, mamifere, reptile și amfibieni) aflate pe teritoriul ariei protejate. Situl Comana (începând din 25 octombrie 2011) este protejat prin Convenția Ramsar, ca zonă umedă de importanță internațională.

- Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris, Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba, Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp., Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis șiCallitricho-Batrachion, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea, Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Lacuri distrofice și iazuri și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention); ce adăpostesc floră și faună specifice Câmpiei Române.

- În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui (Echium russicum), trifoiașul de baltă (Marsilea quadrifolia) și ouăle-popii (Himantoglossum caprinum).

- Alături de acestea vegetează și alte rarități floristice din speciile: bujor românesc (Paeonia peregrina Mill. var. romanica), dedițel vânăt (Pulsatilla montana), pătlăgină (din speciile: Plantago tenuiflora și Plantago cornuti), stupiniță (Platanthera bifolia), orhidee (din speciile: Platanthera chlorantha, Epipactis purpurata, ), broscariță (din speciile: Potamogeton lucens și Potamogeton perfoliatus), brândușă galbenă (Crocus flavus), căpșunică (Cephalanthera rubra și Cephalanthera damasonium), nemțișor (Delphinium fissum), cucență (Digitalis ferruginea), mlăștiniță (din speciile: Epipactis atrorubens și Epipactis helleborine), lalea pestriță (Fritillaria orientalis), stânjenel sălbatic (Iris sibirica), flocoșele (Lychnis coronaria), garbiță (Limodorum abortivum), buhai (Listera ovata), nufăr galben (Nuphar lutea), untul-vacii (Orchis morio), poroinic (Orchis tridentata), peștișoară (Salvinia natans), viorele (Scilla autumnalis) sau ghimpe (Ruscus aculeatus).

- Specii de păsări: uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), uliu păsărar (Accipiter nisus), lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcarul de mlaștină (Acrocephalus palustris), lăcarul de rogoz (Acrocephalus schoenobaenus), lăcarul de lac (Acrocephalus scirpaceus), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis),pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață sulițar (Anas acuta), rață lingurar (Anas clypeata), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), rață cârâitoare (Anas querquedula), gârliță mare (Anser albifrons), gâscă cenușie (Anser anser), fâsă-cu-gât-roșu (Anthus cervinus), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), lăstunul mare (Apus apus), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), pietruș (Arenaria interpres), ciuf-de-pădure (Asio otus), ciuf-de-câmp (Asio flammeus), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), rață roșie (Aythya nyroca), mătăsar (Bombycilla garrulus), buhai de baltă (Botaurus stellaris), rață sunătoare (Bucephala clangula), șorecar-încălțat (Buteo lagopus),fugaci de țărm (Calidris alpina), prundaș nisipar (Calidris alba), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci pitic (Calidris temminckii), caprimulg (Caprimulgus europaeus), cânepar (Carduelis cannabina), sticlete (Carduelis carduelis), florinete (Carduelis chloris), scatiu (Carduelis spinus), prundașul gulerat mic (Charadrius dubius), ploier gulerat mare (Charadrius hiaticula), chirighiță neagră (Chlidonias niger), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță-cu-aripi-albe (Chlidonias leucopterus),barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), botgros (Coccothraustes coccothraustes), porumbel de scorbură (Columba oenas), dumbrăveancă (Coracias garrulus), cristel-de-câmp (Crex crex), cuc(Cuculus canorus), lăstun de casă (Delichon urbica), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), presură bărboasă (Emberiza cirlus), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), ciovlica roșcată (Glareola pratincola), piciorong (Himantopus himantopus), frunzăriță-galbenă (Hippolais icterina), stârc pitic (Ixobrychus minutus), capîntorsul (Jynx torquilla), sfâncioc-roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător (Larus ridibundus), gușă albastră (Luscinia svecica), prigoare (Merops apiaster), presură sură (Miliaria calandra), codobatură galbenă (Motacilla flava), codobatura albă (Motacilla alba), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus),cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), bătăuș (Philomachus pugnax), lopătar (Platalea leucorodia), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), țigănuș (Plegadis falcinellus), corcodel-mare (Podiceps cristatus), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), pițigoi-pungar (Remiz pendulinus),mărăcinar (Saxicola rubetra), chiră de baltă (Sterna hirundo), călifar alb (Tadorna tadorna), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), sturzul cântător (Turdus philomelos), mierlă (Turdus merula) sau nagâț (Vanellus vanellus).
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)