Golden Bucovina - Art, Craft, Habits

Facebook, Obiceiuri, 67 photos - http://goo.gl/lxHVaM

1 - Bucovina este cunoscută pentru mănăstirile construite de foști domnitori și boieri moldoveni (Mușatinii, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș,Ștefan Tomșa, Alexandru Lăpușneanu, Familia Movileștilor ș.a.), fiecare cu culoarea sa specifică: Voroneț (albastru), Humor (roșu), Sucevița (verde),Moldovița (galben) și Arbore (combinație de culori). Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începând cu ziua de marți până vineri, pe lânga simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie împistritul, folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însa, și excepții când, familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni care duc mai departe meșteșugul împistritului și care își invată cu drag și cu răbdare copiii tainele încondeierii ouălor.

2---------Huțulii

- Sunt un subgrup etnic ucrainean ce trăiește în Bucovina, Maramureș, Transcarpatia și Pocuția. Huțulii îi spun teritoriului pe care locuiesc Huțulșcina (Гуцульщина), numit în română și Țara Huțulilor. În România, huțulii locuiesc în comunele Brodina, Breaza, Cârlibaba, Moldova-Sulița, Moldovița, Izvoarele Sucevei, Vatra Moldoviței și Ulma (din județul Suceava) și în comunele Bistra, Poienile de sub Munte, Repedea, Rona de Sus, Ruscova și Vișeu de Sus (din județul Maramureș) și în satele și cătunele aferente.

- Huțulii nu sunt considerați o etnie de sine stătătoare, fiind înglobați ucrainenilor. Ei par a se înrudi, mai mult cultural decât lingvistic, cu alte populații slavofone ce locuiesc în Munții Carpați și anume cu boikii, rutenii, lemkii și goralii. Portul este vizibil distinct de cel al populațiilor învecinate, muzica are unele elemente comune cu cea maghiară, în vreme ce unele obiceiuri își găsesc analogii la alte populații carpatice, cum ar fi maramureșenii vorbitori de română.

- În România, huțulii dispun de o organizație proprie, UGAEH („Uniunea Generală a Etniei Huțule”), care a inițiat Festivalul Huțulilor, la Herghelia Lucina din comuna Moldova-Sulița, celebră pentru caii de rasă huțulă crescuți acolo. Festivalul a devenit o manifestație anuală, ținută de obicei în prima duminică din iulie.

3--------Oua incondeiate in Bucovina

Oule incondeiate, o traditie ridicata la rang de mare arta in Bucovina.

Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începand cu ziua de marți până vineri, pe lânga simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie împistritul, folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însa, și excepții când, familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni care duc mai departe meșteșugul împistritului și care își invată cu drag și cu răbdare copiii tainele încondeierii ouălor 

4--------Malanca

- Reprezinta o traditie ce se pastreaza din trecutul indepartat cu multa sfintenie de catre locuitorii regiunii Bucovina. Acest obicei repezinta un adevarat prilej de sarbatoare, cand perechi de tineri se deghizeaza in ceate de uratori in seara Anului Nou. Acest obicei dainuie de sute de ani si are o istorie impresionanta in urma sa. Malanca poate diferi de la un loc la altul, in functie de fiecare zona a Bucovinei. Aceasta poate fi un joc cu masti sau teatru popular, nelipsite din peisaj fiind alaiul caprei, al ursului, sau colindele specifice. Aceste colinde sunt dedicate fetelor mari si sunt cantate fie cu ajutorul unui nai, fluier sau a oricarui alt instrument muzical. Pe langa toate acestea, Malanca mai poate include alaiul de uratori care imbraca un flacau in haine femeiesti, pornind impreuna cu acesta pe la casele gospodarilor.

5--------Pictura Icoanelor pe sticla si lemn din Bucovina

- Tinuturile Bucovinei, incarcate de peisaje patriarhale, pagini de istorie, monumente unice, obiceiuri stravechi, manastiri si biserici renumite pentru picturile exterioare si interioare, bucura sufletul oricarui trecator si formeaza conturul unei lumi aparte. Aceasta zona a Romaniei, este cunoscuta de turisti pentru mestesugurile care reflecta mostenirea culturala a regiunii: costume populare, olarit, covoare si tapiserie, oua incondeiate de Paste, paine impletita si nu in ultimul rand pictura icoanelor pe sticla si pe lemn. De stiut, este faptul ca aceste indeletniciri unice, sunt transmise de la o generatie la alta, pastrandu-se astfel tabloul viu al Bucovinei. In tinutul manastirilor, picturile icoanelor pe lemn si pe sticla, sunt adevarate opera de arta si ocupa un loc fruntas in creatia populara romaneasca. In aceasta arie a picturilor, sunt preluate scene din frescele manastirilor bucovinene, gravuri vechi, replici dupa icoane traditionale si imagini din obiceiurile si ocupatiile specifice zonei.