marți, 3 septembrie 2013

Sucevita Monastery-Bucovina ✥۩♚۩✥

Facebook, 46 photos - http://goo.gl/bIpNrv


English and Romanian
- Sucevița Monastery is an Eastern Orthodox convent situated in the Northeastern part of Romania. It is situated near the Suceviţa River, in the village Sucevița, 18 km away from the city of Rădăuţi, Suceava County. It is located in the southern part of the historical region of Bukovina. It was built in 1585 by Ieremia Movilă,Gheorghe Movilă and Simion Movilă.
- The architecture of the church contains both Byzantine and Gothic elements, and some elements typical to other painted churches of northern Moldavia. Both interior and exterior walls are covered by mural paintings, which are of great artistic value and depict biblical episodes from the Old and New Testament. The paintings date from around 1601, which makes Sucevița one of the last monasteries to be decorated in the famous Moldavian style of exterior paintings.
- The interior court of the monastic ensemble is almost square (100 by 104 meters) and is surrounded by high (6 m), wide (3 m) walls. There are several other defensive structures within the ensemble, including four towers (one in each corner). Sucevița was a princely residence as well as a fortified monastery. The thick walls today shelter a museum that presents an outstanding collection of historical and art objects. The tomb covers of Ieremia and Simion Movilă – rich portraits embroidered in silver thread – together with ecclesiastical silverware, books and illuminated manuscripts, offer eloquent testimony to Sucevița's importance first as a manuscript workshop, then as a printing center. In 2010, the monastery has been inscribed by UNESCO on its list of World Heritage Sites.

- Mănăstirea Sucevița este o mănăstire din România, situată la 18 km de Rădăuți (județul Suceava), înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Tradiția așează pe valea râului Sucevița, între dealuri, o biserică din lemn și o schivnicie de pe la începutul veacului al XVI-lea.
- Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea voievodului Petru Șchiopul.- Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri.
- Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare cu pridvorul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m și groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai păstrează încăperi ale vechii case domnești și beciuri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu