Southern Carpathians

English and Romanian

The Southern Carpathians are a group of mountain ranges that divide central and southern Romania, on one side, and Serbia, on the other. They cover the part of the Carpathian Mountains located between the Prahova River in the east and the Timiș and Cerna Rivers in the west. To the south they are bounded by the Balkan mountain range.

The Southern Carpathian are the second highest group of mountains in the Carpathian Mountain range (after Tatra), reaching heights of over 2,500 meters. Although considerably smaller than the Alps, they are classified as having an alpine landscape. Their high mountain character, combined with great accessibility, makes them popular with tourists and scientists.

The highest peaks are:

Moldoveanu Peak, 2.544 metres - Făgăraș Mountains

Negoiu, 2.535 metres - Făgăraș Mountains

Parângu Mare, 2.519 metres - Parâng Mountains

Peleaga, 2.509 metres - Retezat Mountains

Omu Peak 2.507 metres - Bucegi Mountains

Despite the heights, some of the most accessible passages in the Carpathians in Romania are along the rivers, which cross the mountain range (the Olt River) or form wide valleys (along the Prahova River Valley or along the Jiu River Valley).

Geology

The South Carpathians represent an intricate pile of tectonic nappes, overthrusted from west eastwards during the Austrian (Middle Cretaceous) and Laramian paroxysmal phases, corresponding to various plate fragments. The napes are (from west eastwards): the Supragetic, Getic, Severin and Danubian Units. The Getic Nappe was identified by Murgoci (1905), while the general understanding over the Alpine structure of the South Carpathians was later refined by Codarcea (1940), Codarcea et al. (1961), Năstăseanu et al. (1981), Săndulescu (1984), Săndulescu and Dimitrescu (2004), and Mutihac (1990). The first to apply the global tectonics concepts for the Romanian Carpathians were Rădulescu and Săndulescu (1973).

The Supragetic, Getic Nappes as well as the Danubian Units represent units with both a metamorphic basement and a sedimentary cover, while the Severin Nappe includes only a sedimentary sequence. The Getic Nappe and the Danubian Units sediments include a Palaeozoic sequence (Upper Carboniferous, Lower Permian) and a Mesozoic sequence (Lowermost Jurassic - Middle Cretaceous). The Supragetic Nappe comprises mainly metamorphosed rocks (gneisses, micashists), while the Severin Nappe includes only Upper Jurassic - Lower Cretaceous sediments.

Carpații Meridionali, alături de Carpații Orientali și Carpații Occidentali reprezintă cele trei mari grupe muntoase ale României. Denumirea lor este dată referitor la poziția lor geografică (la sud, deci meridionali ca poziție) față de Depresiunea Colinară a Transilvaniei, care reprezintă simultan și limita lor nordică.

Carpații Meridionali reprezintă cea mai masivă, tipică și spectaculoasă regiune montană a țării, având unele similitudini cu Alpii. Parte distinctă a Carpaților Meridionali, Munții Făgăraș, cei mai spectaculoși, înalți și sălbatici munți ai României, l-au inspirat pe geograful francez Emmanuel de Martonne să-i denumească și Alpii Transilvaniei, conform lucrării sale Recherches sur l'Evolution morphologique des Alpes de Transylvanie (Karpates meridionales), publicată la Paris, Editura Delagrave 1906.

Limita lor vestică, spre Carpații Occidentali, este culoarul depresionar Cerna-Timiș-Bistra-Hațeg-Ștei-Orăștie, iar limita lor estică (spre Carpații Curburii) o reprezintă Valea Prahovei. Limita sudică a Carpaților Meridionali o reprezintă un abrupt major (pe alocuri având o diferență de nivel până la 1000 m) format din trei grupe: Subcarpații Curburii (între Prahova și Dâmbovița), Subcarpații Getici (între Dâmbovița și Motru) și Podișul Mehedinți (între Motru și Dunăre). În zilele senine pot fii observați de la o distanță de până la 100-120 kilometri în sud.

Cele 24 de sub-grupe muntoase distincte
Munții Bucegi - cel mai înalt vârf, cu 2.505 m, este Vârful Omu
Munții Leaota - cel mai înalt vârf, cu 2.133 m, este Vârful Leaota
Munții Piatra Craiului - cel mai înalt vârf, cu 2.238 m, esteVârful La Om
cunoscut și ca Piscul Baciului
Munții Iezer-Păpușa - cel mai înalt vârf, cu 2.470 m, esteVârful Roșu
Masivul Ghițu - cel mai înalt vârf, cu 1.622 m, este Vârful Ghițu
Masivul Frunții - cel mai înalt vârf, cu 1.534 m, este Vârful Munțișor
Munții Țaga (sau Țagla) - cel mai înalt vârf, cu 1641 m, este Vârful Țagla
Munții Făgărașului - cel mai înalt vârf, cu 2.544 m, este Vârful Moldoveanu
Masivul Cozia - cel mai înalt vârf, cu 1.668 m, este Vârful Ciuha Mare
cunoscut și sub numele de Vârful Cozia
Munții Căpățânii - cel mai înalt vârf, cu 2.130 m, este Vârful Nedeia
Munții Lătoriței - cel mai înalt vârf, cu 2.055 m, este Vârful Bora
Munții Lotrului - cel mai înalt vârf, cu 2.242 m, este Vârful Șteflești
Munții Cindrel - cel mai înalt vârf, cu 2.245 m, este Vârful Cindrel
Munții Parâng - cel mai înalt vârf, cu 2.518 m, este Vârful Parângul Mare
Munții Șureanu - cel mai înalt vârf, cu 2.130 m, este Vârfu lui Pătru
Munții Vâlcan - cel mai înalt vârf, cu 1.946 m, este Vârful Oslea
Munții Tulișa - cel mai înalt pisc, cu 1.792 m, este Vârful Tulișa.
Munții Retezat - cel mai înalt vârf, cu 2.509 m, este Vârful Peleaga
Munții Piule-Iorgovanul - cel mai înalt vârf, având 2081 m, este Vârful Piule
Munții Mehedinți - cel mai înalt vârf, cu 1.466 m, este Vârfu lui Stan
Munții Godeanu - cel mai înalt vârf, cu 2.291 m, este Vârful Gugu
Munții Cernei - cel mai înalt vârf, cu 1.928 m, este Vârful Dobrii
Muntele Mic - cel mai înalt pisc, având 1.802 m, este Vârful Muntele Mic
Munții Țarcu - cel mai înalt vârf, cu 2.196 m, este Vârful Căleanu