Aninoasa Monastery ✥۩♚۩✥

Facebook, 60 photos - http://goo.gl/4LbhQw

Panoramio - http://goo.gl/EAHCMD

English and Romanian - wikipedia

 - Aninoasa monastery dates from the XVII-th century, 1677, and was built in brâncovenesc style, by a nobleman from around, Tudoran Vladescu. As a historical and architectural monument, the monastery still preserves the old cyrillic writing in the belfry and on crosses. In the past, the monastery was surrounded by larger areas of alder or alder trees, a taller and straighter species, specific to wetlands. Hence derives the name of the monastery Aninoasa, from ”anin”, meaning alder tree.

 - La aproximativ 18 km sud-vest de Campulung, pe o colina, la 460 de metri altitudine se afla Mănăstirea Aninoasa, la marginea localitatii cu acelasi nume. Monument istoric si de arhitectura, manastirea este un ansamblu arhitectonic de traditie brancoveneasca, cu o incinta dreptunghiulara prevazuta cu un turn-clopotnita, chilii si paraclis. “Numele manastirii Aninoasa vine de la padurile de anini sau arini, copaci inalti si drepti, specifici zonelor umede care, in trecut, imprejmuiau pe arii mult mai largi manastirea noastra. Astazi doar ici si colo pe valea raului Bratia, peste care ati trecut, se mai gasesc astfel de copaci. Manastirea dateaza din secolul al XVII-lea, din 1677, si este ctitoria unui boier din zona, Tudoran Vladescu. Boieri pamanteni, Vladestii au dat si numele unui sat din apropiere, Vladesti. Initial se dorea ca biserica mare sa fie biserica de curte pentru neamul boieresc. Insa, chiar in anul in care s-a pus temelia acesteia, sotia boierului, Alexandra Vladescu, a decedat. Puteti observa in pronaos doua pietre tombale, doua morminte. Unul dintre ele adaposteste osemintele Alexandrei, sotia ctitorului iar celalalt osemintele Saftei Vladescu, cumnata Alexandrei. Probabil este sotia fratelui lui Tudoran pentru ca el nu a avut surori. La moartea sotiei aga Tudoran al nostru, clucerul Vladescu, s-a calugarit, devenind monahul Teodosie. Probabil stiti ca, la calugarie, se schimba numele de botez. Iar functionalitatea presupusei biserici de cult s-a schimbat si ea in aceea de manastire de calugari. Deci asta a fost la origine. Initial a fost construita doar biserica, fara pridvor si exonartex, doar pronaosul, naosul si altarul si avea o singura turla. Pridvorul si zidurile imprejmuitoare si cladirile anexe cuprinse intre acestea s-au construit mai tarziu, intre 1722 si 1730, cu subventia Mitropolitului Ungro-Vlahiei de atunci, Chir Daniil, care fusese calugarit aici la Aninoasa si care apoi a devenit Episcop de Buzau si ulterior Mitropolit al Ungro-Vlahiei. In paraclisul Mitropoliei bucurestene se pastreaza un portret al lui Chir Daniil, la fel in Palatul Patriarhal, unul dintre tablourile de acolo il reprezinta pe Daniil Aninosanul”. 

Pornind din Câmpulung spre Berevoieşti urci, pe rând, două dealuri. Cel dintâi - situat între Râul Târgului şi Bughea, iar al doilea - între Râurile Bughea şi Bratia. Apare, deci, acelaşi “orizont înalt, ritmic şi indefinit, alcătuit din deal şi vale”). Printre livezi cu fâneţe şi silişti de pruni resimţim şi mai mult specificul sufletului românesc, îmbinare de pastoral (cultura montană) şi agrar (preponderent în zona de câmpie). La numai 3 Km spre miazăzi de Berevoieşti, pe malul stâng al Râului Bratia, se află satul Aninoasa). La miazănoapte de acesta, alături de Berevoieşti, este situat şi satul Slănic. Vecinul de miazăzi al Aninoasei este Vlădeştiul, spre apus întinzându-se satele Bădeşti şi Petroşani, iar spre răsărit - Coteştiul şi Capul Piscului. Mânăstirea Aninoasa este ridicată pe malul stâng al Râului Bratia, în partea de răsărit şi miazăzi a satului, la aproximativ aceeaşi distanţă de şoseaua Piteşti-Câmpulung şi de cea spre Domneşti, Corbi şi Nucşoara. Zidită iniţial la loc ferit, la poalele Carpaţilor, în mijlocul deselor şi întinselor păduri de anini, aşezarea sa spaţială, ca în cazul majorităţii mânăstirilor, era în concordanţă cu specificul activităţii spirituale desfăşurate aici. Aninii (sau arinii), arbori înalţi şi drepţi, specifici zonelor umede, acoperă pe o distanţă destul de însemnată (chiar şi astăzi) lunca Râului Bratia, ei fiind suportul ori punctul de pornire pentru alegerea numelui satului şi al mânăstirii. În perioadele fără ploaie, Râul Bratia) îşi urmează cursul liniştit şi molcom în albia sa. La apariţia precipitaţiilor abundente apele aduc nisip şi pietriş des uzitat (în trecut) la construirea caselor. Dacă în vechile hrisoave ale Cantacuzinilor) şi Mavrocordaţilor10) este consemnată aşezarea mânăstirii pe un loc lipsit de fertilitate (“fără hrană şi fără venit”, “la loc sec şi neroditor”), astăzi sărăcia din trecut este uitată, sătenii practicând agricultura (meri, peri, porumb), zootehnia şi exploatarea pădurilor din zonă. Mânăstirea este situată chiar vizavi de Ocolul Silvic -administratorul celor aproximativ 18.000 ha pădure. Deşi încadrat (astăzi) de casele de pe uliţele satului, locaşul de cult nu este stânjenit în desfăşurarea activităţii sale specific mânăstireşti, el fiind protejat de arhitectura ce te face să simţi că, intrând pe poarta mânăstirii, păşeşti pe un alt tărâm ...