joi, 23 octombrie 2014

Iulia Hasdeu Castle

Facebook, 10 photos - http://goo.gl/Zzy69L
National Geographic - http://goo.gl/wMqiGS

English and Romanian-wikipedia
- The Iulia Hasdeu Castle is a folly house built in the form of small castle by historian and politician Bogdan Petriceicu Hasdeu in the city of Câmpina, Romania. Work on it began in 1893, after Hasdeu's daughter, Iulia Hasdeu, died at the age of 19, an event that dramatically shook and changed Hasdeu's life. He claimed that his belated daughter provided the plans for building the castle during sessions of spiritism (which took much of Hasdeu's imagination and time after Iulia's death). The building was completed in 1896.

The Iulia Hasdeu Castle, who was requiring a lot of reparation, even when Hasdeu was in life, was affected by the first world war and in 1924 the People's Atheneum of Câmpina "B.P.Hasdeu" tries to take it for restoration. The castle was affected again by the Second World War and it keeps its state till 1955, when its name was written in the Listing of Historical Monuments.

Since 1994 the Iulia Hasdeu Castle has been housing the "B.P.Hasdeu” Memorial Museum which displays furniture, personal belongings of Hasdeu family, photos and original documents, manuscripts, Hasdeu's reviews, many pictures made by Nicolae Grigorescu and Sava Hentia.

Iulia Haşdeu 14 November 1869, Bucharest – 29 September 1888, Bucharest) was a Romanian poet, the daughter of writer and philologist Bogdan Petriceicu Hasdeu. Despite dying young of tuberculosis at the age of 18, Iulia made many significant achievements. She wrote poems and prose, taught herself foreign languages and studied pianoand canto. She was the first Romanian woman to study at La Sorbonne University in Paris. In her honour, her father built the controversial Iulia Hasdeu Castle in Câmpina, Romania. By the time she was 8 she had already written a study on Mihai Viteazu, graduated primary school and knew French, English and German.


Castelul „Iulia Hasdeu” este un castel din municipiul Câmpina, România, construit între anii 1893 și 1896. Muzeul a fost construit pentru comemorarea Iuliei Hasdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a murit la 19 ani de tuberculoză. Iulia Hasdeu, o tânără considerată genială, a fost și primul român care a absolvit facultateaSorbona din Paris. 

Primul război mondial a afectat Castelul Iulia Hasdeu, care necesita reparații încă dinaintea morții constructorului său, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1896). Sarcina de realizare a lucrărilor de restaurare este preluată în anul 1924 de către Ateneul Popular "B.P.Hasdeu" din Câmpina. Cel de-al doilea război mondial agravează starea construcției până în anul 1955, când numele său este înscris pe Lista Monumentelor Istorice, sub codul PH-II-m-A-16395.

Castelul a fost restaurat între anii 1962-1964, Comisia Monumentelor Istorice luând decizia să-l transforme în muzeu. Grație profesorului de istorie Nicolae Simache, cel care a fondat aproape toate muzeele din județul Prahova, aici va fi deschis la data de 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu".

Afectat de cutremurul din 4 martie 1977, Castelul intră într-un lung proces de restaurare și consolidare. Ca urmare a eforturilor comune ale Inspectoratului pentru Cultură Prahova, ale Consiliului Municipal Câmpina, ale Muzeului de Istorie și Arheologie și ale Fundației "Hasdeu", ritmul lucrărilor a fost grăbit. După ce în perioada 1977-1994 a suferit numeroase lucrări de consolidare și restaurare, la data de 17 iunie 1994, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu" este deschis parțial și apoi la 25 februarie 1995, el este pus în întregime la dispoziția publicului vizitator, deși lucrările de restaurare nu se sfârșiseră.

Vizitatorii care trec pragul muzeului pot admira portretele membrilor familiei Hasdeu, obiectele familiei Hasdeu, fotografii și documente originale, mobilierul vechi de peste un secol, manuscrise și colecții ale revistelor conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, ediții princeps ale cărților savantului, precum și tablouri valoroase semnate de pictori renumiți precum Sava Henția, Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea sau Diogene Maillart.
De asemenea, în ansamblul expoziției un loc important îl ocupă preocupările spiritiste ale lui B.P.Hasdeu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu