Varatec Monastery-Neamt ✥۩♚۩✥

Facebook, 70 photos - http://goo.gl/YZqxOF

Panoramio - http://goo.gl/XEF0yB

English and Romanian - wikipedia

- Văratec Monastery is a Romanian Orthodox nun monastery located in north-eastern part of the country, in Văratec village, AgapiaCommune, Neamţ County. It is situated at 12 from Târgu Neamț city and 40 km from Piatra Neamț city. It is the largest nun monastery in Romania, with more than 400 nuns living here.

 - The monastery was founded in 1785 by schema nun Olimpiada, with her confessor, Father Iosif. In this work, mother Olimpiada was guided by Father Paisius Velicicovsky, hegumen of Neamț Monastery. Set under Agapia Monastery administration, which was close by, Văratec Monastery became an independent monastery in 1839.

 - Massive stone walls enclose the main church, The Dormition of the Virgin Mary, the abbot's building and the administrative buildings (in the northern side of the enclosure) and the monastery's Museum, where the "Queen Mary" workshop used to be (in the building on the south side). The monastic precinct is surrounded by the monastery village, made up of rural traditional houses, where the nuns live, and which lie along narrow alleys.

 The assembly of Văratec Monastery was included on the historical monuments list from Neamț county in 2004, with the classification code NT-II-a-B-10732 and it consists on 5 objectives:

 1. The Main Church, "The Dormition of the Virgin Mary" - dating from the beginning of the 19th century, with the code NT-II-m-A-10732.01

 2. The Gate Bell Tower - dating from the 19th century, with the code NT-II-m-A-10732.02

 3. The "Saint John the Baptist" church - dating from 1844, with improvements around 1880, with the code NT-II-m-A-10732.03

 4. The "Transfiguration" church - dating from 1847, with the code NT-II-m-A-10732.04

 5. The cells - dating from the 19th and 20th centuries, with the code NT-II-m-A-10732.05

- The founding of the Văratec Monastery is connected with the name of Bălașa Herescu (1757-1842), priest Mihail's daughter, from the Saint Nicolae Domnesc Church in Iași. She lived as rassophore in the Toplița Skete nearby, by the name sister Olimpiada. She has received some domains from the great treasurer Deleanu and from the forester Ion Bălănoiu.

- Advised by father Paisius Velicicovsky, hegoumen at Neamț Monastery, who wanted to dissolve the small nun sketes, situated near cities and villages and to concentrate the nuns in a few larger monasteries, isolated from the world, mother Olimpiada established between 1781-1785, a small hermitage in Văratec clearing. In june 1785, Olimpiada, together with her confessor Iosif, began building a wooden church with the titular saint "The Dormition of Virgin Mary". Near the church they have built cells, in which many nuns came to live, thus founding Văratec Skete.

- Together with mother Olimpiada, confessor Iosif is also considered the founder of the monastery. He was born around 1750, in the village Valea Jidanului in Transilvania, and entered at an early age in the monastic life, becoming a novice of the renowned monk Paisius Velicicovsky, while the latter was still in Dragomirna monastery. Father Iosif died on 28 December 1828, and is buried in the narthex of the main church, "Dormition of the Virgin Mary", from Văratec Monastery. He was sanctified in 2005, and he is celebrated on 16th of august.

- In 1787, the Văratec Skete was unified with Toplița Skete to form a larger and better organized monastic settlement. Toplița Skete, founded more than 250 years earlier, was based in the middle of Topolița village. By uniting these two sketes, the nuns moved from Topolița to Văratec. In the following year the nuns from Durău Skete also came here, with their superior mother Nazaria, who was appointed superior mother of Văratec Skete. Schema nun Nazaria led the monastery between 1788-1814, with the help of the confessor Father Iosif.

- In 1803, metropolitan Veniamin Costachi of Moldavia wanted to establish a priest seminary at Socola Monastery in Iași, so he disposed that the 50 nuns from Socola were moved to Agapia Monastery, which thus became a nun monastery. By a metropolitan decision, from 10 July 1803, signed by the boyars from the royal court, Văratec Skete was for a short while united with Agapia Monastery.

 - By another metropolitan decree, from 23 September 1803, a monastic craft and general knowledge school has been established in the two monasteries, where nuns could learn church music, Greek language, as well as embroidery and weaving. The metropolitan also moved here nuns from the next three sketes: Prapa Doamna in Iași, Gârcina and Vânătorii Pietrii from Neamț County. The number of nuns in Văratec grew a lot. So, on 26 September 1811, Văratec had 273 nuns, out of which 197 maici and 76 novice sisters. These were separated according to their social origin: 33 boyar daughters, 59 merchant daughters, 105 peasant daughters, 23 daughters of dignitaries which lost their functions daughters (mazil), 51 priest daughters, a teacher daughter, a shepherd daughter and a different religion woman.

 - Due to the growing number of nuns, the wooden church became too small. So, in 1808, superior mother Nazaria (1788-1814) began the constructions of a stone church, which was finalized and consecrated in 1812. The church was painted in 1841, and reconsecrated by the metropolitan Veniamin Costachi, when an inscription was also added. During the 1821 Revolution, the skete was besieged and robbed by otomans: the goods have been stolen and the nuns were cast out or killed; in that year mother Olimpiada took refuge in Secu Monastery.

 - New structures were added in the first half of the 19th century: the enclosure walls, a stone refectory, some cells and the bell tower, on three levels, situated towards east, where "Saint Nicholas" Chapel was made, at a certain moment between 1840-1850. Mother Olimpiada, the founder of the settlement, had an important role in the development of the monastic collectivity in Văratec, sacrificing all her fortune in this purpose. Many boyar wives donated land to this monastic settlement:

 - Elencu Paladi gave three domains, and the necessary money to make the iconostasis for the main church, "Dormition of the Virgin Mary", in 1816.

mother Elisabeta Balș ( + 1833), born as Zoe Rosetti and married to boyar Teodor Balș (1743-1810). She withdraw in 1832, with her daughter, Safta Brâncoveanu, in Văratec Monastery. She donatet the Vulturești domain to the monastery. She died around 1833 and is buried in Văratec.

mother Safta Brâncoveanu (1778 - August 1857), daughter of Teodor Balș and Zoe Rosetti-Balș (mother Elisabeta Balș), was married in 1793 with Grigore Brâncoveanu, lord of Craiova, but had no children. She withdraw with her mother, in 1832, after the death of her husband, in Văratec Monastery. Being a royal daughter, with a great fortune, she made numerous donations to different churches and monasteries, hospitals, etc. She donated the domains Osica and Vlăduleni to Văratec Monastery, priest garments, coverings with golden filaments, religious books, etc. She melted her silver objects and made bindings for the Gospel, coverings for icons, candles, holy vessels, cross bases for the altar. She died on the 8 th of August 1857 and was buried in Văratec, next to her mother's grave.

- Mănăstirea Văratec este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată într-o poiană de la poalele munților, în satul Văratec din comuna Agapia(județul Neamț), la o distanță de 12 km de orașul Târgu Neamț și la 40 km de municipiul Piatra-Neamț. Este cea mai mare mănăstire de maici din România, aici viețuind peste 400 maici. Mănăstirea a fost fondată în anul 1785 de către schimonahia Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif. În această lucrare, maica Olimpiada a fost sfătuită și îndrumată de Paisie Velicicovschi, starețul Mănăstirii Neamț. Trecută sub administrarea Mănăstirii Agapia din apropiere, Mănăstirea Văratec a devenit mănăstire independentă în anul 1839.

- Ziduri masive din piatră închid o incintă unde se află Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (biserica principală), stăreția și clădirile administrative (aflate în clădirile de pe latura nordică a incintei) și Muzeul mănăstirii, unde fusese anterior Atelierul "Regina Maria" (aflat în clădirea de pe latura sudică). Incinta monahală este înconjurată de satul mănăstiresc, alcătuit din casele tradiționale țărănești unde locuiesc maicile și care se înșiră pe ulițe înguste. Ansamblul Mănăstirii Văratec a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-a-B-10732 și fiind alcătuit din următoarele 5 obiective:

1 - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - datând de la începutul secolului al XIX-lea și având codul NT-II-m-A-10732.01

2 - Turnul clopotniță de poartă - datând din secolul al XIX-lea și având codul NT-II-m-A-10732.02

3 - Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" - datând din 1844, cu adăugiri în jurul anului 1880, și având codul NT-II-m-A-10732.03

4 - Biserica "Schimbarea la Față" - datând din 1847 și având codul NT-II-m-A-10732.04

5 - Chiliile - datând din secolele XIX-XX și având codul NT-II-m-A-10732.05

- Fondarea Mănăstirii Văratec este legată de numele Bălașei Herescu (1757-1842), fiica preotului Mihail de la Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" din Iași. Aceasta viețuia ca rasoforă în Schitul Topolița din apropiere, cu numele de sora Olimpiada. Ea a dobândit mai multe terenuri în poiana Văratec, de la marele vistiernic Deleanu și de la pădurarul Ion Bălănoiu.

- Sfătuită de starețul Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamț, care urmărea desființarea schiturilor mici de călugărițe aflate la marginea orașelor și satelor și concentrarea lor în câteva mănăstiri mai mari, izolate de lume, maica Olimpiada a întemeiat, între anii 1781-1785, o mică sihăstrie în poiana Văratec. În iunie 1785, Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif, au început construirea unei biserici de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Lângă biserică, s-au clădit și chilii în care s-au stabilit mai multe călugărițe, fondându-se astfel Schitul Văratec.

- Alături de maica Olimpiada, duhovnicul Iosif este considerat și el ca fondator al mănăstirii. Acesta s-a născut în jurul anului 1750, în localitatea Valea Jidanului din Transilvania, și a intrat de tânăr în viața monahală, devenind ucenic al renumitului monah Paisie Velicicovschi, încă de pe când acesta din urmă se afla la Mănăstirea Dragomirna. Părintele Iosif a decedat la 28 decembrie 1828, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Văratec.

- În anul 1787, Schitul Văratec a fost unit cu Schitul Topolița pentru a forma un așezământ monahal mai mare și mai bine organizat. Schitul Topolița, înființat cu peste 250 ani în urmă, era așezat în mijlocul satului Topolița. Prin unirea celor două schituri, călugărițele de la Topolița s-au mutat la Văratec. În anul următor, au venit aici și maicile de la Schitul Durău în frunte cu stareța Nazaria, care a fost întărită ca stareță a Schitului Văratec. Schimonahia Nazaria a condus soborul mănăstirii în perioada 1788-1814, fiind ajutată de duhovnicul Iosif.

- În anul 1803, dorind să înființeze un Seminar de preoți la Mănăstirea Socola din Iași, mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei a dispus ca cele vreo 50 de maici de la Socola să se mute la Mănăstirea Agapia, care a devenit mănăstire de maici. Printr-o hotărâre a mitropolitului din 10 iulie 1803, semnată și de boierii din Divanul domnesc, Schitul Văratec a fost unit cu Mănăstirea Agapia, dar pentru scurtă vreme.

- Printr-un alt decret mitropolitan din 23 septembrie 1803, în cele două mănăstiri a fost înființată o școală monahală de meserii și de cultură generală pentru călugărițe, unde să învețe psaltichie, limba greacă, precum și meșteșugul broderiei și țesătoriei. Mitropolitul a mutat aici și călugărițele din următoarele trei schituri:Prapa Doamna din Iași, Gârcina și Vânătorii Pietrii din Ținutul Neamț. Numărul călugărițelor de la Văratec a crescut mult. Astfel, la 26 septembrie 1811, viețuiau la Văratec 273 călugărițe, dintre care 197 maici și 76 surori de ascultare. Acestea erau împărțite astfel după originea socială: 33 fiice de boieri, 59 fiice de negustori, 105 fiice de țărani, 23 fiice de mazili, 51 fiice de preoți, o fiică de dascăl, una de mocan și una de altă lege.

- Ca urmare a creșterii numărului de monahii, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1808, stareța Nazaria (1788-1814) a început construcția unei biserici de piatră, care a fost finalizată și s-a sfințit în 1812. Lăcașul de cult a fost pictat în anul 1841, după care a fost resfințit de către mitropolitul Veniamin Costachi, atunci fiind amplasată și o pisanie. În timpul Revoluției din 1821, schitul a fost asediat și prădat de către otomani: odoarele au fost furate, iar călugărițele izgonite sau ucise; în acel an maica Olimpiada s-a refugiat Mănăstirea Secu.