Maramures - Arta, Traditii, Obiceiuri

Facebook, Tradiţie si Istorie, 120 photos - http://goo.gl/zZq27K

- Frumusetile si traditile din judeţul Maramureş, unde pălinca şi pita cu slană e temelie, unde portul naţional doineşte pe uliţele satului când fetele şi feciorii vin de la biserică, unde puritatea şi inocenţa sunt la ele acasă. Acesta este portul naţional unde tinerii care stau la satele din maramureşul istoric îl poartă la jocul satului.

Port naţional la fetele maramureşene.

- Pe cap - Pânzătură. Nelipstiă femeilor maramureşene, pânăturile au ca rol supnerea femeii în faţa bărbatului.

- La gât - Barşon. Acesta este lucrat cu multă migală manual şi are ca rol înfrumuseţarea portului naţional, este compus din mici mărgele de mai multe culori, unde femeiile satului au grijă să facă operă de artă din ele. 

- Pe corp - Cămeşă. Acesta este din bumbac - ornamentele florale fiind cusute de mână şi cu multă migală (pentru a face o cămeşă de acest gen, femeiilor satului le ia luni de zile) 

- Partea din faţă şi din spate - Zadiile. Acestea sunt ţesute în război şi sunt de mai multe culori (în general negru cu portocaliu sau roşu sau negru cu albastru închis) 

Port naţional la feciorii maramureşeni. 

- Pe cap - Clopuţ. Acesta este din paie are o panglică cu tricolorul şi este lucrat manual. 

- Pe piept - Cămeşa. Acesta ca şi cele a fetelor, sunt lucrate manual şi cu multă migală, au la bază ornamentele florale. 

- Pe piept (deasupra cămeşii). Tieptar sau cojoc. Acesta este lucrat în maşina de cusut şi cu multă răbdare, este foarte colorat şi nelipsit în zi de sărbătoare (fie iarnă sau vară). 

- Partea de jos - Gacii. Aceştia sunt ţesuţi în război şi sunt din bumbac. 

Acesta este portul maramureşan moştenit din moşi strămoşi care va doini peste ani şi ani, şi se va moşteni din generaţie în generaţie de coconii de pe uliţile satului maramureşan. Dacă vă hotărăţi sp vizitaţi acest judeţ nu puteţi rata Cimitirul vesel din săpânţa, acesta este unicat prin coloritul mormintelor şi dibăcia cum au fost lucrate. 

- In anul 1935, la sugestia preotului greco-catolic Grigore Riţiu, care era şi profesor de română şi latină, Stan Ioan Pătraş a realizat partea vericală a crucilor ceva mai lat, cu loc pentru epitaf. Din 1935 datează primul epitaf, iar prin anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, scluptate din lemn de stejar, devenind muzeu în aer liber de natură unică şi o atracţie turistica aparte. 

Acesta este o părticică din istoria maramureşului, mai sunt monumente de acestă natură la care Romanii fiind, ne mândrim!

- Maramureşul este unul din cele mai frumoase zone ale lumii. Aici obiceiurile și tradițiile se păstrează cu sfințenie din generație in generație. Tradiţia lemnului este inca actuală și fiecare maramureșean se mândrește cu ea. Cine nu a auzit de bisericile noastre care se înalţă falnice spre cer, de vestitele porți maramureșene, de casele ţăranilor maramureşeni cu ferestrele cât palma, acoperite cu draniţă, care, încă mai amintesc de tradiţia şi timpul de odinioară.

- Aici în Maramureş tradiţia s-a păstrat. Mai vezi si acum oameni îmbrăcaţi în haine tradiţionale la muncile câmpului:la cosit, la strins fânul, la săpat. Oamenii aici au foarte mult haz si asta se revarsa si asupra locurilor in care vietuiesc, sa nu uitam de Cimitirul Vesel din Sapanta care e unic in lume si este emblematic pentru tara Maramuresului. Apoi, credinta oamenilor e redata de bisericile vechi de lemn care poarta dupa ele amprenta a catorva sute de ani. Iar, daca vizitati Maramuresul trebuie neaparat sa poposesti la o casa de moroseni, sa stai cu gazda la povesti, sa bei un pahar de palinca si sa gusti din bucatele traditionale. 

- Traditiile ocupa un loc important in sufletul si in viata acestui tinut si de aceea aici se traieste intens fiecare sarbatoare fie, ea laica sau religioasa. Iar portul popular este obligatoriu la sarbatorile religioase importante. Portul popular din Maramures are numeroase note de sobrietate, frumusete si incontestabila vechime. Camasa pentru femei este tesuta in casa in razboi manual, din panza de in si canepa pentru zilele de lucru si numai din bumbac pentru zilele de sarbatoare, intr-o bogata paleta de combinatii, dovedind fantezia si talentul innascut al femeilor, transmise din generatie in generatie. Poalele (fusta din panza alba tesuta in casa, peste care se aseaza cele doua zadii) sunt facute din acelasi material ca si camasa, mai largi si incretite putin la talie.

- La barbati camasa este tesuta din panza alba de bumbac, cusuta simplu cu broderii la gat si la maneci, cu matase alba sau galbena. Manecile sunt largi, lungi sau trei sfert si se termina cu “cipca cu coltisori” la camasile de sarbatoare. Pantalonii numiti “gatii” se poarta vara, sunt largi si scurti pana deasupra gleznelor,sunt foarte comozi fiind tesuti din panza de bumbac alba. Pentru iarna poarta “cioarecii” simpli din lana alba sau gri, deosebit de caldurosi. In Maramures au loc multe sarbatori: Serbarile lenkerului, Udatoriu din Surdesti, Tanjaua de pe Mara, Festivalul Gulasului de la Ocna Sugatag, Hora de la Prislop ori Sarbatoarea Castanelor din Baia Mare. Traditii si obiceiuri populare din Maramures, serbari campenesti si festivaluri folclorice, concerte in aer liber din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori Borsa, cenacluri literare, toate acestea o sa vi le prezentam mai jos pentru fiecare luna a anului.

- Obiceiuri de Anu Nou si Sfantu Vasile: In Maramures, Anul Nou e doldora de credinte si obiceiuri; pretutindeni sunt semne care, talmacite, arata cum va fi tot anul care vine; cetele de uratori care vestesc noul an, Jocul Caprei, Steaua si Plugusorul stau la loc de cinste in aceasta zi;

- Obiceiuri de Boboteaza: Casele tuturor credinciosilor sunt sfintite cu agheasma de preotul comunitatii; sosirea lui e vestita de cete de copii care ureaza gazdelor belsug; semnificatia crestina a zilei se impleteste cu vechi credinte si practici magice de aflare a ursitului;

Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna – Salistea de Sus: Grupuri de copii de pe Valea Izei mentin spiritul sarbatorilor de iarna prin colinde si vechi obiceiuri de iarna;

- ”Verjel” – Dumbravita: De Boboteaza si Sfantul Ion, doua zile si doua nopti de bal taranesc la Caminul Cultural; fetele nemaritate si flacaii din sat se intalnesc pentru a juca impreuna si pentru a se cunoaste mai bine

- Craciunul si Anul Nou dupa Calendarul Iulian: Ucrainenii din Sighet, Rona de Sus, Poienile de sub Munte, Ruscova, Remeti, Bocicoiu Mare, Repedea, Bistra, sarbatoresc Craciunul si Anul Nou dupa calendarul vechi;

– ”Dantul Cosercilor” – Valea Chioarului: Joc la Caminul Cultural; oamenii aduc de-acasa coserci cu de-ale gurii, impodobite cu stergare traditionale care mai de care mai ”mandre”

      FEBRUARIE

- Campionatul national de schi-biathlon – Baia Sprie: Statiunea Suior “ascunde” una dintre cele mai cautate partii de schi din judet, iar in acest an aici se vor intrece cei mai curajosi schiori din tara

- Lasata Secului (Inceputul Postului Mare): In ultima duminica dinaintea Postului Mare, in satele maramuresene se lasa cu joc si ceterasi pana in zori,”Dantul Lasarii” prevestind inceputul postului. Buni crestini, maramuresenii nu vor mai petrece timp de sapte saptamani, pana la Sfintele Pasti;

       MARTIE

- Serbarile lenkerului – Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan), schi, demonstratii de snowboard; locuitorii Cavnicului se falesc ca ei ar fi confectionat primul lenker din tara, pe la inceputul secolului trecut

 - Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe inserat, in fiecare gospodarie, se aprinde cate un foc menit sa fereasca locul de boli si necazuri;

APRILIE

- Obiceiuri de Florii: In curtile bisericilor au loc ”procesiuni” de crengute de salcie inflorita; ramurile vor fi pastrate cu sfintenie de credinciosi pe grinda casei. Tot de Florii, in satele din Tara Lapusului are loc ”Masa Mosilor” (pomana mortilor);

- Obiceiuri de Pasti: Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti asa cum se cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de Inviere, mersul cu pasca la sfintit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu fascinante ritualuri pre crestine;

- Obiceiul de primavara ”Udatoriu″ – Surdesti: A doua zi de Pasti, la Surdesti este sarbatorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile campului (”udatoriul”). Dupa ritualul de celebrare, ospat si joc la casa sarbatoritului!

- “Zambete in Prier” – Viseu de Sus: Festival interjudetean de satira si umor coordonat de Uniunea Epigramistilor din Romania; Intrarea libera, iesirea pe baza de zambet!

- Festivalul folcloric ”Cate flori pe Iza-n sus″ – Dragomiresti: In Duminica Tomii, biserica din Dragomiresti isi sarbatoreste hramul. Un bun prilej pentru ca toti locuitorii sa se imbrace in straie de sarbatoare. Dupa slujba, satul va rasuna de cantecul si joc;

      MAI

– ”Tanjaua de pe Mara’’ – Hoteni: Stravechi ritual, bogat si viu colorat, de celebrare a primului om iesit la arat. Numele obiceiului vine de la “tanja”,

protapul folosit pentru a prinde vitele la plug

- Sarbatoarea Portului Popular -Cupseni: Ansambluri folclorice, muzica populara, obiceiuri de nunta autentice din Tara Lapusului;

- Festivalul de cantece si dansuri populare ”Floare mandra de pe Iza” – Sieu: Doua zile de folclor autentic, in cadrul unui festival cu traditie;

– ”Intalnire cu fiii satului″ si festivalul de folclor ”Nu va uitati ca-s micut″ – Budesti: In frumosul sat de pe Valea Cosaului sunt invitate sa cante si sa joace ansambluri populare de copii din toate zonele Maramuresului

Obiceiuri de Rusalii: Oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau paltini;

– ”Armindenii Rogozului” – Rogoz: De Rusalii, flacaii din sat confectioneaza si inalta in mijlocul satului o prajina inalta de lemn (Armindenul) impodobita cu cununi de flori. Armindenul este simbolul inaltarii si al renasterii;

– ”Sarbatoarea Narciselor”- Repedea: Parada portului popular, spectacole ale ansamblurilor folclorice in comuna care se mandreste cu cea mai intinsa poiana de narcise din zona;

– ”Armonii de primavara” – Viseu de Sus: Festival interjudetean de literatura si folclor, coordonat de Uniunea Scriitorilor Romani si de Asociatia Internationala de Folclor

       IUNIE

De Rusalii, in Maramures oamenii îşi împodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau paltini.

- “Jocul Valenarilor”- Valeni: Duminica Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in satul de pe Valea Cosaului

- Joc barbatesc – Petrova: Petrovenii se mandresc ca un festival doar al jocului barbatesc nu gasesti cat ii Maramuresul.In plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si masoare talentul intr-un concurs de batut doba;

- Serbarile Chioarului – Somcuta Mare: Spectacole de muzica populara cu invitati din Zona Chioarului, parada portului popular

- Sarbatoarea cositului si a placintelor – Mesteacan: Femeile din Mesteacan se intrec atat in coptul placintelor crete, cat si in aptitudini ”barbatesti”, precum cositul. Ca si cum aceste calitati n-ar fi de-ajuns, concurentele au parte si de o proba artistica si de una de cultura generala

- Obiceiuri de Sanziene: Fetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene galbene si impodobesc cu ele portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca se zice ca Sanzienele se manie daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, de ziua lor li se dedica tot felul de manifestari:

- serbare campeneasca “Sanzienele“ – Baita de sub Codru

- festivalul folcloric “Cununa de Sanziene“ – Tautii Magheraus;

- festival folcloric interjudetean “Nopti de Sanziene“ – Borsa;

- festival folcloric “Hai Marii la Sanziene”- Rona de Jos;

- Serbarile Viseului: Spectacole in aer liber, parada ansamblurilor populare, manifestari culturale in orasul din inima Maramuresului istoric;

– ”Dantul de Sanpetru” – Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, biserica din Sindresti isi sarbatoreste hramul. Iar, daca e hram e slujba religioasa, urmata bineinteles, de mare joc in sat

- Hramul Manastirii Barsana: Hramul Manastirii de la Barsana are loc de ziua Soborului Sfintilor 12 apostoli, zi in care credinciosi din toate satele vecine vin cu mic cu mare la frumoasa manastire de pe Valea Izei, sa se inchine;

       IULIE

- Festivalul international al nuntilor – Vadu Izei: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale, calareti, miri si mirese, porturi autentice, ospat si joc ca la nuntile traditionale adevarate

- “Festivalul Dansului si Portului de pe Fisculas”- Dumbravita: Un bun prilej de a face cunostinta cu obiceiurile ”satelor de pe Fisculas”, dar si de a sarbatori comuna Dumbravita

- Scoala de Vara de la Memorialul Sighetu Marmatiei: Participa elevi selectati in urma unui concurs de eseuri, istorici si cercetatori romani si straini;

- Serbarile orasului Seini: Evenimente culturale, dar nu numai, localnicii delectandu-se si cu un festival al berii

- Sfantul Prooroc Ilie – Hramul Manastirii din Dragomiresti: In fiecare an, de Sfantul Ilie credinciosii vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de minuni;

- Zilele orasului Salistea de Sus: Spectacole folclorice si focuri de artificii vor sarbatori orasul

       AUGUST

- Serbarile Cavnicului: Cavnicarii au parte de trei zile de spectacole in aer liber, intreceri, campionatul ”joagarelor” (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii

– ”Sus pe Valea Vaserului” – Valea Vaserului: Activitati ale minoritatilor de etnie germana in colaborare cu Forul Democrat German

- “Festivalul Gulasului” – Ocna Sugatag: Bucatari amatori si profesionisti se intrec in retete ademenitoare si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are loc premierea castigatorului. Mancarea e musai udata cu horinca

- Obiceiuri de Sfanta Maria Mare: Grupuri de pelerini, imbracati in alb, se indreapta catre manastiri, cantand cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria;

- “Festivalul Stuparilor” – Cernesti: Muzica populara, simpozioane pe teme apicole si agricole, concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu care se mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura;

- “Hora la Prislop” – pasul Prislop, Borsa: Mare sarbatoare populara cu ansambluri din Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj ”inaltator” si ospat imbelsugat in varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si Bucovina

- “Zilele Culturii Roza Rozalina”-Rozavlea: Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu folclor autentic si serbari campenesti

- “Pantru Mandra din Botiza”-Botiza: Tropotitele, ceterasii si tipuriturile morosenesti se aud pana in satele invecinate

       SEPTEMBRIE

- Jocul Satului-Hoteni: In curtea gazdelor, ceterasii zic fara “hodina” (odihna), iar fetele si flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi “omeniti” cu sarmale , “pancove” (gogosi ) si horinca

- Nasterea Maicii Domnului – Hramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de lemn din Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de sticla si picturi datand din secolele 15-16;

- “Targul cepelor – Festivalul interjudetean al folclorului din Tara Codrului” – Asuaju de Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi ”doamna-mare

- Festival Concurs al Primasilor din Maramures “Victor Negrea”- Somcuta Mare: Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti din judet, poarta numele celui mai cunoscut ”primas” din zona

– ”Toamna Chioreana”, Remetea Chioarului: Formatii artistice din zona, dar si invitate, sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean;

- “Sarbatoarea Castanelor” – Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul curg valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand, Baia Mare isi scoate la iveala ”tezaurul” de castane comestibile

       OCTOMBRIE

- “Balul Strugurilor”- Ocna Sugatag: Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in societate

- “Festivalul international de poezie”- Sighetu Marmatiei: Trei zile de recitaluri de poezie si lansari de carte;

– ”Serile de poezie Nichita Stanescu de la Desesti“: Recital de poezie, discutii, amintiri, imagini care amintesc de calatoriile poetului Nichita prin Tara Maramuresului, decernare de premii

- Sfanta Paraschiva – Hramul bisericilor de lemn din Poienile Izei si Desesti (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1604, biserica de lemn din Poienile Izei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este singura biserica veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte atente restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii;

- Festival folcloric “Alina-te, dor alina!” – Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul cantaret Nicolae Sabau, in prezent primarul comunei

       NOIEMBRIE

- Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis, Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din familiile care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din Rozavlea;

- Joc la Sura- Grosi: Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea taragotistului Dumitru Dobrican care este si mare gazda

- “Cant si joc pe plai strabun”- Dumbravita: Dumbravitenii joaca pentru ultima oara inaintea Postului Craciunului

-Intrarea in Biserica a Maicii Domnului – Hramul bisericii de lemn din Barsana (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Bisericii de lemn din Barsana i se mai spune si ”biserica umblatoare”, pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a fost stabilita pe dealul Ibarului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati;

- Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici magice pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta sarata gatita cu mainile lor, viitorul sot li se va arata in vis;

       DECEMBRIE

- Activitati dedicate Zilei Nationale a Romaniei;

- Festivalul Hanuka – Sighetu Marmatiei: Comunitatea evreiasca sarbatoreste Hanuka, victoria dreptatii asupra nedreptatii, a luminii asupra intunericului;

- Sf. Nicolae – Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata Sfantului Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi. Coiful si camasa de zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija bisericii, reprezinta alte elemente de atractie pentru orice vizitator;

  Festival folk ”Decembra” – Cavnic:

- Festivalul interjudetean de colinde si datini ”Veniti crestini la Viflaim” – Viseu de Sus: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri si traditii specifice Sfintelor Sarbatori de Craciun in rasunetul cald al colindelor;

- “Zilele culturii chiorene” – Somcuta Mare: O saptamana de colocvii, concerte, expozitii dedicate culturii Tarii Chioarului.