Muddy Volcanoes

1 - muddy volcanoes, 50 photos - http://goo.gl/F03ULL

2 - muddy volcanoes, 50 photos - http://goo.gl/5GmLG0

3 - muddy vulcanoes, 80 photos - http://goo.gl/Zz18A1

4 - muddy vulcanoes, 80 photos - http://goo.gl/4Fbb44

Panoramio - http://goo.gl/OrRl6R

English and Romanian

- The term mud volcano or mud dome are used to refer to formations created by geo-excreted liquids and gases, although there are several different processes which may cause such activity. Hot water mixes with mud and surface deposits. Mud volcanoes are associated with subduction zones and about 700 have been identified.

- Temperatures are much cooler in these processes than found at igneous volcanoes. The largest mud volcano structures are 10 kilometres (6 mi) in diameter and reach 700 metres (2,300 ft) in height. About 86% of the gas released from these structures is methane, with much less carbon dioxide and nitrogen emitted. Ejected materials are often a slurry of fine solids suspended in liquids which may include water, which is frequently acidic or salty, and hydrocarbon fluids. Possible mud volcanoes have been identified on Mars.

- The Muddy Volcanoes in Buzau county are not the volcanoes you would expect. They’re not the big, real volcanoes that scare off people and clog the European airspace with volcanic ash. Not by far. But they’re a pretty amazing place, hidden somewhere in the Buzau mountains.

- The Muddy Volcanoes were formed from the gas which comes from 30,000 meters underground. The gas goes through a clay sector, then through the underground water. So the gas pushes the water and the clay to the surface (which by that time become mud), creating small cones which resemble the shape of a volcano.

- There are around 1,100 such muddy volcanoes in the world, and very few of them in Erope. The ones in Buzau are one of these, and actually not the only ones in Romania, but among the biggest in the country. You could find smaller scale ones in Moldova and Transylvania.

- There are similar muddy formations in Azerbaijan. Most of the ones in Europe are underneath the sea – in the North Sea, Caspian and Barents Seas. Outside Europe, similar phenomena can be seen in Siberia, Australia, and the Trinidad Island in the Carribeans. Which makes the Muddy Volcanoes in Buzau pretty unique. These so-called volcanoes are active all the time, which means gas is pushing mud to the surface in a continuous way, but at low speeds. The coming out of mud is usually signaled through a certain sound before the mud bubble bursts. There have been recent mud volcanoes ‘eruptions’. In 2006, in Indonesia, during several months, such a volcano sent out 125,000 cubical feet of mud a day.

- The Muddy Volcanoes area in Buzau is however a natural reservation. It is located near Berca and Scortoasa localities in Buzau county. To get there from Bucharest, take the E85 road to Buzau (one hour and 20 minutes from Bucharest; take the Bucharest exit from Obor marker, then through Voluntari and Afumati). When you reach Buzau, bypass the city and then take the road to Brasov. 20 kilometers down that road, turn right in Satuc village to Berca, crossing the Buzau river. Tturn left and again right after only after a couple of metres following a panel towards Chiliile. Drive 10 more km and take right from there until the next crossroad, where you will see a billboard pointing to Vulcanii Noroiosi (The Muddy Volcanoes). Take the turn right where the board shows 5,5 kilometers to muddy volcanoes. In that area there are two groups of such muddy formations – the Large and the Small Glooms (Paclele Mari and Paclele Mici). There’s another similar one in Beciu locality.

- Mud volcanoes were first noticed at Berca by French H. Cognand, who was searching for oil in the area in 1867. Torrential rains, extensive deforestation, landslides give the entire area a lunar appearance.

- Don’t expect very well developed tourist facilities. Just go there to see the area, take some pictures, enjoy the wilderness. There’s a small entry fee – RON 4 for adults and RON 2 for kids. If you want to take pictures for special events – weddings, or shoot a video there (several Romanian artists have done so), the fee is RON 900. There’s even a guest house there, if you want to stay the night.

- The entire area lays over several hectares of gray,dray and rifty land, with little plants and herbs. It’s almost the size of a football court and it pretty much resembles a lunar area. Large crevasses have been created in time by the water.

- Vulcani noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din straturile de argilă. Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioși. În Europa sunt foarte puțini vulcani noroioși pe continent, cum ar fi cei din Azerbaidjan, mai mulți există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioși din apele Norvegiei, cei din mările Caspică și Barents. În afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia și insula Trinidad din Caraibe. O erupție actuală foarte gravă a unui vulcan noroios, care a avut loc la 29 mai 2006, are loc în estul insulei Java (Indonezia) în localitatea Sidoarjo, situată la 20 km sud de importantul oraș Surabaya. Erupția s-a intensificat cu timpul, ajungând în noiembrie 2006 până la 125.000 m³ de noroi pe zi.

- Obiectiv turistic mult frecventat şi probabil cel mai vestit monument geologic din România, Vulcanii noroioşi de la Berca, judeţul Buzău, sunt un remarcabil fenomen natural şi o sinteză a geologiei şi tectonicii Subcarpaţilor de Curbură.

- Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici au fost descoperiţi de francezul H. Cognand, în 1867, cu ocazia unor prospecţiuni petroliere. În anul 1924, această zonă a fost declarată rezervaţie naturală.Vulcanii noroioși de la Pâclele Micireprezintă o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN - rezervație naturală, tip botanic și geologic. În acest loc arid se întâlnesc o serie de plante deosebite, unice în România, caracteristice zonei central-asiatice şi nu climatului temperat din ţară: nitraria schoberi şi obione verrucifera. Sunt plante halofile (trăiesc într-un mediu sărat) şi sunt protejate prin lege.

Dar ce sunt “vulcanii noroioşi”?

- “Vulcanii noroioși”sunt formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul care ajunge la suprafață este rece, provenind din straturile de argilă.

“Vulcanii noroioşi au avut un rol important în apariţia vieţii pe Pământ sau chiar pe alte planete”

- Vulcanii noroioşi sunt forme de manifestare care au semnificaţie geologică mult mai profundă. Cercetările recente de filogenie moleculară arată că aceştia ar fi avut un rol important în apariţia vieţii pe planeta noastră. Sau chiar pe alte planete. Cercetări şi lucrări publicate de NASA în 2010 demonstrează că vulcanii noroioşi se manifestă şi ca un fenomen cosmic.

- Vulcanii noroioşi nu sunt rari pe Pământ. Au fost identificaţi câteva mii de vulcani noroioşi concentraţi în circa 40 de regiuni. Doar 10% sunt vizibili, fiind pe arii continentale, restul sunt submarini. În Azerbaidjan şi în regiunea caspică se află unii dintre cei mai mari, cu conuri ce au diametre de 1-2 kilometri şi adâncimi de până la 600 de metri!

- Prin comparaţie, Pâclele Mari şi Pâclele Mici, de la Berca – Buzău, sunt nişte “pitici”, însă, paradoxal, poate tocmai acesta este avantajul lor: nu trebuie să zbori la mare altitudine sau să străbaţi mari întinderi ca să le vezi. La nord de Buzău, pe o şosea ce şerpuieşte printr-un peisaj prietenos, se ajunge după nici o oră la cele două principale areale unde bolborosesc „pâclele“, aflate la o înălţime de 341 m si întinse pe o suprafaţă de 16,5 ha. Contextul geologic de la Berca este tipic pentru acest gen de fenomen: în axul unui anticlinal, s-a format o depresiune orientată nord-sud, lungă de 18 km şi despicată axial de o falie. Pe această falie vin din adâncime, posibil de la peste 3.000 de metri, emanaţii de metan. Ne convingem dacă apropiem o flacără de o bulă de noroi care se sparge: se va produce o scurtă flamă albăstruie.

- Odinioară regiunea a fost foarte bogată în petrol. În perioada interbelică concura prin volumul extras cu Valea Prahovei, deci în acel timp era una dintre cele mai productive zone petrolifere din lume. Petrolul din Subcarpaţii Buzăului avea şi o calitate deosebită, fiind sărac în parafină. Prezenţa sa la mică adâncime a făcut posibilă extragerea, încă pe la 1517, prin simple gropi numite „păcurariţe“, după cum menţionează un document, iar pe la 1925 a funcţionat la Sărata-Monteoru o „mină de petrol“ – o exploatare prin galerii în loc de sonde. Noroiul vulcanilor aduce din adâncime mici cantităţi de hidrocarburi şi sare, precum şi fragmente de roci sedimentare şi fosile de organisme din Miocen.

- În urmă cu două secole, disputa privind originea rocilor a împărţit lumea geologilor în plutonişti, care credeau că rocile s-au format din lave zămislite în adâncurile fierbinţi ale Pământului, şi neptunişti, ce considerau că toate rocile au fost produse prin sedimentare în mări. După cum s-a văzut, aveau dreptate şi unii, şi ceilalţi. Fiind asociaţi cu sedimente marine, cu petrol şi emanaţii de gaze, vulcanii noroioşi au fost lăsaţi în împărăţia lui Neptun, spre deosebire de vulcanii cu lave fierbinţi, atribuiţi lui Pluto.